Sechestru pe bunurile lui Șor și Plahotniuc! Dragalin: Este vorba de 7,5 miliarde de lei

În dosarul jafului bancar din anul 2024 au fost puse sechestre pe bunuri în sumă de 7,5 miliarde de lei. Este vorba de imobilele și proprietățile lui Vlad Plahotniuc fostul lider PD și Ilan Șor, a declarat în cadrul clubului de presă Veronica Dragalin, procurorul-șef Anticorupție. Ea a spus că recent au fost recupere de pe conurile bancare mai mulți bani de la Ilan Șor, însă nu a oferit detalii despre sumă.

Printre bunurile sechestrate se numără vila lui Plahotniuc din Elveția în sumă de 32 de milioane de franci elvețieni.

La rândul său, Octavian Iachimovschi, procuror Anticorupție susține că raportat la suma jafului, bunurile asupra cărora a fost pus sechestru constituie 59,1%.

„Procesul de reocupare nu ține de Procuratura Anticorupție. Recuperarea reprezintă o confiscare a bunurilor. Or, la această, noi urmărim procesul de investigare să găsim cât mai multe bunuri. Iar recuperarea se va face după pronunțarea sentințelor de condamnare. Durează în timp aceste procese. Schema frauda bancară nu este o schemă tipică. Este una elaborată de persoane destul de inteligente care au făcut-o complicată. Rolul nostru este să explicăm judecătorilor cum au avut loc aceste proceduri”, a punctat Iachimovschi.

În anul 2014 Republica Moldova a fost zguduită de cel mai mare jaf din istorie. Banca de Economii, Unibank și Banca Socială au fost furate de 1 miliard USD, iar până în prezent nu s-a reușit recuperarea niciunui leu. Ilan Șor unul din figuranții raportului Kroll a fost condamnat de Curtea de Apel. Vlad Plahotniuc care, la fel, figurează în raportul Kroll drept beneficiar al furtului miliardului a părăsit țara în luna iunie a anului 2019.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#Dragalin #sechestru #bunuri #jaf

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Prețurile petrolului ar putea rămâne ridicate și în 2027, iar refacerea stocurilor mondiale consumate în timpul războiului din Iran ar putea dura până la doi ani. Avertismentul vine de la conducătorii marilor companii petroliere, reuniți pe 5 octombrie la o conferință la Londra, relatează Reuters. Blocajele din transportul maritim, reducerea producției rafinăriilor și retragerile din rezerve continuă să pună presiune pe piață.

Directorul general al Saudi Aramco, Amin Nasser, a declarat că, de la începutul conflictului, piața a pierdut aproximativ trei miliarde de barili din aprovizionare, iar un miliard de barili a fost retras din stocurile mondiale pentru a compensa deficitul.

„Până când strâmtoarea Ormuz se va redeschide complet și încrederea va reveni, presiunea asupra țițeiului și produselor rafinate se va intensifica. Chiar și atunci, refacerea stocurilor, concomitent cu acoperirea cererii, ar putea dura până la doi ani”, a spus Nasser la Energy Intelligence Forum.

Șeful companiei Petronas, Tengku Muhammad Taufik, a avertizat că turbulențele ar putea continua în cea mai mare parte a perioadei rămase până la sfârșitul anului și, posibil, în 2027.

La rândul său, directorul general al Kuwait Petroleum Corporation, Shaikh Nawaf Al-Sabah, a estimat că piața mondială se confruntă cu un deficit de aproximativ șase milioane de barili pe zi de produse petroliere rafinate, inclusiv motorină și combustibil pentru avioane. Potrivit acestuia, rafinăriile din alte regiuni nu au suficientă capacitate pentru a compensa producția oprită în zona Golfului.

În Kuweit, producția de petrol a scăzut de la aproximativ 2,6 milioane la două milioane de barili pe zi. Exporturile de țiței s-au menținut însă la circa un milion de barili pe zi, în pofida perturbărilor provocate de război.

Criza afectează și consumul. Președintele executiv al ConocoPhillips, Ryan Lance, a declarat că cererea mondială de petrol ar putea reveni după scăderea din acest an abia în 2028 sau 2029. El a adăugat că, dacă prețurile rămân suficient de ridicate, producția Statelor Unite ar putea depăși 14–14,5 milioane de barili pe zi.