Sectorul cerealelor din Ucraina ar putea pierde 3,2 miliarde de dolari în 2023 din cauza războiului

Pierderile înregistrate în acest an de sectorul cerealelor şi oleaginoaselor din Ucraina ar putea trece de 3,2 miliarde de dolari, din cauza costurilor ridicate cu logistica şi majorările de preţuri la combustibili şi îngrăşăminte, ceea ce ameninţă să ducă la reducerea suprafeţelor însămânţate în următorii ani, au avertizat joi asociaţiile fermierilor, transmite Reuters.

Ucraina este unul din cel mai importanţi producători şi exportatori mondiali de produse alimentare iar sectorul său agricol a fost, tradiţional, unul profitabil. În 2022, însă, autorităţile şi fermierii din Ucraina nu au dat publicităţii rezultatele financiare.

Înainte de invazia rusească, Ucraina expedia cea mai mare parte a exporturilor via porturile de la Marea Neagră, care începând din luna februarie 2022 au fost complet sau parţial blocate.

Oportunităţile limitate de export, care acum sunt concentrate pe micile porturi de la Dunăre şi căile ferate spre Europa de Est, au majorat costurile cu logistica şi în consecinţă au redus preţurile pe care traderii le pot oferi fermierilor ucraineni. De asemenea, închiderea porturilor a dus la creşterea semnificativă a preţurilor la carburanţii, seminţele, îngrăşămintele şi piesele de schimb importate.

Agrarian Council, cel mai mare grup de agribusiness din Ucraina, a spus că în 2023 costul producţiei de grâu a fost de aproximativ 146 de dolari pe tonă şi preţul mediu de vânzare a fost de 102 dolari. De asemenea, fermierii ucraineni au cheltuit 149 de dolari pentru a produce o tonă de porumb pe care o pot vinde pentru 94 de dolari. Potrivit Agrarian Council, în 2023 chiar şi producerea de floarea soarelui şi rapiţă va fi neprofitabilă şi doar soia boabe va aduce un anumit profit fermierilor.

Producătorii ucraineni spun că pierderile mari au dus deja la diminuarea suprafeţelor însămânţate pentru recolta din 2024. „Aveam de gând să însămânţăm 2.000 de hectare cu grâu de iarnă, dar la final am însămânţat doar 1.000 de hectare”, a spus Ruslan Holub, directorul unei companii care cultivă peste 10.000 de hectare de teren în centrul şi sudul Ucrainei.

„Fermierii vor stabili ce suprafaţă vor însămânţa în primul rând pe baza capacităţii lor financiare”, spune Oleh Khomenko, preşedintele asociaţiei Ukrainian Agribusiness Club.

Sindicatele fermierilor nu au dorit să facă prognoze cu privire la suprafeţele care vor fi însămânţate cu grâu pentru recolta din 2024 însă Ministerul ucrainean al Agriculturii îşi menţine prognozele referitoare la însămânţarea unor suprafeţe de aproximativ 4,4 milioane de hectare. Conform celor mai recente date oficiale, la data de 16 octombrie 2023, fermierii ucraineni au însămânţat 3,02 milioane de hectare cu grâu, comparativ cu 2,5 milioane de hectare la aceiaşi dată a anului trecut.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#Cereale #pierderi #Ucraina

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Asociația Națională „COPYRIGHT” și Asociația Națională a Producătorilor de Fonograme și Interpreților solicită autorităților să verifice legalitatea tranzacției de împăcare încheiate între AO „MORA”, Agenția de Stat pentru Proprietatea Intelectuală și Ministerul Justiției. Cele două asociații susțin că, în urma acestei înțelegeri, AGEPI și-a schimbat nejustificat poziția față de avizarea AO „MORA”, deși motivele invocate anterior pentru refuz nu ar fi fost înlăturate. În opinia lor, situația poate afecta drepturile celorlalte organizații de gestiune colectivă și funcționarea întregului sistem de administrare a drepturilor de autor și conexe.

Într-o conferință de presă la IPN, reprezentanții celor două organizații au anunțat că au sesizat Guvernul, Parlamentul și Președinția, solicitând examinarea circumstanțelor în care a fost încheiată tranzacția de împăcare și verificarea acțiunilor întreprinse de AGEPI în cazul AO „MORA”.

Președintele AN „COPYRIGHT”, Liviu Știrbu, a amintit că, pe 22 ianuarie, AGEPI a refuzat avizarea AO „MORA” ca organizație de gestiune colectivă, invocând informații prezentate de Centrul Național Anticorupție și Serviciul de Informații și Securitate. Potrivit acestuia, instituțiile au semnalat presupuse legături ale organizației cu un conducător al unor organizații de gestiune colectivă din Federația Rusă, precum și existența unor riscuri de securitate.

Liviu Știrbu a declarat că aceste informații nu au fost retrase și nici declarate nelegale, însă, pe 21 iulie, Ministerul Justiției și AGEPI au încheiat o tranzacție de împăcare cu AO „MORA”. Ulterior, pe 28 iulie, AGEPI și-a revocat decizia de refuz și a dispus reluarea procedurii de avizare.

„Considerăm că situația creată depășește limitele unui simplu litigiu administrativ și necesită o verificare interinstituțională completă, inclusiv prin prisma legalității, integrității procesului decizional și securității economice și informaționale a statului”, a afirmat președintele „COPYRIGHT”.

Autorul Eugeniu Turuta a declarat că tranzacția de împăcare nu produce efecte doar între părțile implicate în proces, ci poate influența întregul sistem de gestiune colectivă și drepturile organizațiilor deja avizate. În opinia sa, instanța și autoritățile nu au analizat impactul acordului asupra celorlalte organizații și nici nu au explicat motivele schimbării poziției AGEPI.

„În dreptul administrativ funcționează un principiu fundamental: autoritatea publică trebuie să-și motiveze deciziile. Atunci când își schimbă radical poziția, această obligație este cu atât mai importantă”, a mai spus Eugeniu Turuta.

Participanții la conferință au abordat și problema întârzierii desemnării colectorului unic al remunerațiilor pentru drepturile de autor și drepturile conexe. Ei susțin că, din cauza blocării procesului, autorii și interpreții nu și-au primit remunerațiile în acest an.

Interpretul Ian Raiburg a menționat că artiștii nu au încasat „niciun bănuț” în 2026 și a propus ca domeniul drepturilor de autor să fie gestionat de Ministerul Culturii, nu de AGEPI.

În același context, compozitorul Oleg Baraliuc a declarat că lipsa unui colector unic desemnat generează pierderi financiare importante pentru titularii drepturilor și a cerut explicații privind întârzierea procedurii.

Totodată, vorbitorii au anunțat că intenționează să inițieze o campanie de colectare a semnăturilor pentru demiterea conducerii AGEPI și pentru transferarea domeniului drepturilor de autor în subordinea Ministerului Culturii.

Solicitat de IPN pentru o reacție, Ministerul Justiției a redirecționat solicitarea către AGEPI, care a precizat că va reveni ulterior cu un răspuns. Reprezentanții AO „MORA” nu au răspuns, deocamd ată, solicitării de comentarii.

Notă: Agenția IPN oferă dreptul la replică persoanelor care se consideră vizate în știrile realizate de pe declarațiile organizatorilor prezentei conferințe de presă, inclusiv prin facilitarea organizării altei conferințe de presă în condiții similare.