Sectorul cerealelor din Ucraina ar putea pierde 3,2 miliarde de dolari în 2023 din cauza războiului

Pierderile înregistrate în acest an de sectorul cerealelor şi oleaginoaselor din Ucraina ar putea trece de 3,2 miliarde de dolari, din cauza costurilor ridicate cu logistica şi majorările de preţuri la combustibili şi îngrăşăminte, ceea ce ameninţă să ducă la reducerea suprafeţelor însămânţate în următorii ani, au avertizat joi asociaţiile fermierilor, transmite Reuters.

Ucraina este unul din cel mai importanţi producători şi exportatori mondiali de produse alimentare iar sectorul său agricol a fost, tradiţional, unul profitabil. În 2022, însă, autorităţile şi fermierii din Ucraina nu au dat publicităţii rezultatele financiare.

Înainte de invazia rusească, Ucraina expedia cea mai mare parte a exporturilor via porturile de la Marea Neagră, care începând din luna februarie 2022 au fost complet sau parţial blocate.

Oportunităţile limitate de export, care acum sunt concentrate pe micile porturi de la Dunăre şi căile ferate spre Europa de Est, au majorat costurile cu logistica şi în consecinţă au redus preţurile pe care traderii le pot oferi fermierilor ucraineni. De asemenea, închiderea porturilor a dus la creşterea semnificativă a preţurilor la carburanţii, seminţele, îngrăşămintele şi piesele de schimb importate.

Agrarian Council, cel mai mare grup de agribusiness din Ucraina, a spus că în 2023 costul producţiei de grâu a fost de aproximativ 146 de dolari pe tonă şi preţul mediu de vânzare a fost de 102 dolari. De asemenea, fermierii ucraineni au cheltuit 149 de dolari pentru a produce o tonă de porumb pe care o pot vinde pentru 94 de dolari. Potrivit Agrarian Council, în 2023 chiar şi producerea de floarea soarelui şi rapiţă va fi neprofitabilă şi doar soia boabe va aduce un anumit profit fermierilor.

Producătorii ucraineni spun că pierderile mari au dus deja la diminuarea suprafeţelor însămânţate pentru recolta din 2024. „Aveam de gând să însămânţăm 2.000 de hectare cu grâu de iarnă, dar la final am însămânţat doar 1.000 de hectare”, a spus Ruslan Holub, directorul unei companii care cultivă peste 10.000 de hectare de teren în centrul şi sudul Ucrainei.

„Fermierii vor stabili ce suprafaţă vor însămânţa în primul rând pe baza capacităţii lor financiare”, spune Oleh Khomenko, preşedintele asociaţiei Ukrainian Agribusiness Club.

Sindicatele fermierilor nu au dorit să facă prognoze cu privire la suprafeţele care vor fi însămânţate cu grâu pentru recolta din 2024 însă Ministerul ucrainean al Agriculturii îşi menţine prognozele referitoare la însămânţarea unor suprafeţe de aproximativ 4,4 milioane de hectare. Conform celor mai recente date oficiale, la data de 16 octombrie 2023, fermierii ucraineni au însămânţat 3,02 milioane de hectare cu grâu, comparativ cu 2,5 milioane de hectare la aceiaşi dată a anului trecut.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#Cereale #pierderi #Ucraina

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

După vestea că VW, cel mai mare producător de automobile din Europa, ar putea închide două fabrici, experții trag un semnal de alarmă cu privire la faptul că reducerea producției nu este limitată doar la industria auto, transmite Euronews.com. Institutul german de cercetare economică (DIW) afirmă că întreprinderile trebuie să evolueze.

În timp ce producătorii de automobile din UE se luptă cu eliminarea treptată a motoarelor cu combustie și cu tranziția către vehiculele electrice până în 2035, experții preconizează că mii de locuri de muncă ar putea fi eliminate în diferite sectoare în următorii doi ani.

Președintele DIW, Marcel Fratzscher, spune că economia germană este dependentă atât de exporturi, cât și de industrie, iar în fața tranziției energetice, „companiile au ratat transformarea” și că multe, precum VW, au „rămas în urmă”.

„Nu este vorba doar de sectorul auto, este vorba de mașini, este vorba de sectorul farmaceutic, chimic, aceasta este o problemă destul de mare pe care mulți o au”, a declarat el pentru Euronews.

Cel mai mare producător de produse chimice din lume, care își are sediul central în Germania, BASF, analizează, de asemenea, posibilitatea de a-și reloca o parte din forța de muncă în Asia și de a concedia lucrători din Germania, pe fondul exploziei prețurilor la energie din cauza situației de amploare din Ucraina și a birocrației împovărătoare din Germania.

Și-a pierdut Germania competitivitatea?

Asia se află pe o spirală economică ascendentă, care are un impact global.

„Companiile germane au localizat deja o mare parte din producție în China, în India, în alte părți, iar acest lucru va continua”, a declarat Fratzscher.

Având în vedere că China începe să reducă concurența și își subvenționează propriile companii, „este mai greu pentru companiile germane să concureze”, în special în contextul costurilor ridicate ale energiei și forței de muncă din Europa.

Deci, ce urmează pentru economia germană?DIW a declarat că vede o „stagnare a economiei germane în acest an, o redresare treptată în următorii câțiva ani”. Economia germană s-a contractat din nou în al doilea trimestru al anului 2024 și se află tehnic în recesiune, producția industrială continuând să scadă.Industria auto a fost afectată în special de cererea scăzută de vehicule electrice, din cauza investițiilor lente în infrastructură.Cu toate acestea, Fratzscher a spus că este optimist și crede că marile companii germane „au fost întotdeauna foarte inovatoare”, după ce s-au reinventat de mai multe ori.

„Ele trebuie să se reajusteze, trebuie să se reformeze. Și acesta este cazul Volkswagen și al multor companii germane”, a adăugat el.Poate guvernul german să ajute?Fratzscher a spus că nu crede că guvernul ar trebui să intervină pentru a păstra lucrătorii.

„Transformarea înseamnă schimbare. Schimbarea înseamnă adesea consolidare. Companiile trebuie să se restrângă pentru a putea investi și dezvolta noi tehnologii”, a spus el.

Fratzscher a remarcat, de asemenea, că încercarea guvernului de a păstra vechile structuri în marile companii nu se limitează doar la Germania, ci este și un fenomen european.

„Adesea, părțile vechi, părțile redundante ale unei economii trebuie să dispară pentru ca noile părți să poată apărea și să reapară sau să fie dezvoltate”, a adăugat el, sugerând că aceste crize nu au soluții pe termen scurt.

„Va fi nevoie de rezistență și de investiții continue în următorii cinci ani și apoi, sperăm, în această perioadă, economia germană va gestiona tranziția”.Având în vedere că economia germană depinde în mare măsură de industria auto, aceste concedieri în masă pot duce la o creștere a deziluziei în rândul populației germane și pot juca în favoarea extremei drepte.Acest lucru ar putea avea un impact major asupra alegerilor federale de anul viitor.