Securiștii ruși țin în gheare Moldova! FSB-ul coordonează protestele plătite ale fugarului Șor din centrul Chișinăului

RISE Moldova într-o investigație arată cum Serviciului Federal rus de Securitate de la Mosocva este „responsabil” de coordonarea politicienilor moldoveni, iar prin prin intermediul cui serviciile rusești au influenţat alegerile din Republica Moldova. RISE a publicat și cine dintre ofiţerii de securitate, având acoperire diplomatică, „supraveghează” regiunea transnistreană şi sudul Ucrainei.

Mai mulți politicieni, precum și angajați ai Serviciului de Informații și Securitate, ne-au declarat, fără să probeze, că „mitingurile lui Șor” din centrul Chișinăului sunt o activitate gestionată de un grup de ofițeri FSB conduși de Dmitrii Miliutin, general al Serviciului Federal de Securitate (FSB) al Federaţiei Ruse care este responsabil pe republica Moldova și Belarus.

Orășelul de corturi a fost instalat în septembrie 2022 sub egida partidului condus de afaceristul fugar Ilan Șor. La mitingurile zilnice, care au început inițial în fața Parlamentului, Guvernului și Administrației Prezidențiale, iar ulterior s-a mutat în fața Procuraturii Generale, au venit locuitorii pe care autoritățile „i-au adus la sapă de lemn”, susține Șor. Unii înnoptează chiar acolo, pe trotuar.

Șor însuși e fugar în Israel. În Moldova el este acuzat de procurori de implicare în „jaful secolului” – schemă prin care, în perioada 2012 -2014, din trei bănci au fost scoși în off-shore un miliard de dolari SUA.

Mai multe detalii despre activitatea securiștilor ruși în Republica Moldova accesați RISE.MD.

#proteset #FSB #Sor

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova continuă să consume mai mult decât produce, iar acest dezechilibru structural se vede clar în datele oficiale ale Băncii Naționale a Moldovei pentru trimestrul III 2025. Deficitul contului curent a ajuns la 867,1 milioane de dolari, echivalentul a 14,3% din PIB, un nivel considerat critic pentru o economie mică și dependentă de importuri.

Chiar dacă deficitul este ușor mai mic față de aceeași perioadă din 2024, problema de fond rămâne neschimbată. Moldova importă masiv și exportă insuficient. Doar în trimestrul III, deficitul comerțului exterior cu bunuri a depășit 1,65 miliarde de dolari, în condițiile în care importurile au crescut mai rapid decât exporturile

Raportat la PIB, balanța comercială cu bunuri indică un dezechilibru de –22,9%, ceea ce înseamnă că aproape un sfert din valoarea economiei este „înghițită” de diferența dintre ce cumpărăm din afară și ce reușim să vindem

Importurile de bunuri și servicii reprezintă 52,5% din PIB, în timp ce exporturile se opresc la doar 29,6%, o diferență care explică presiunea constantă asupra contului curent.

Situația este agravată de structura economiei. Moldova exportă preponderent produse primare și agroalimentare, cu valoare adăugată redusă, dar importă masiv energie, produse industriale, echipamente și bunuri de consum. Doar importurile de produse energetice și electricitate au depășit 423 milioane de dolari într-un singur trimestru, în pofida scăderii prețului la gaz, creșterea fiind alimentată de majorarea importurilor de energie electrică

Excedentul din servicii și banii trimiși de moldovenii din diaspora mai atenuează șocul, dar nu rezolvă problema. Remiterile și transferurile curente funcționează ca un „colac de salvare” temporar, nu ca un motor de dezvoltare. Fără ele, deficitul extern ar fi exploziv.