Șefii de la Apă Canal rămân pe întuneric! Premier Energy le-a tăiat curentul

Premier Energy anunță că a deconectat sediul Apă Canal Chișinău de la lumină din cauza datoriilor la curent de 73,2 milioane de lei, din care 44,7 milioane de lei conform facturilor cu termenul expirat.

Pentru neadmiterea creșterii în continuare a datoriilor, furnizorul de energie a propus elaborarea unor grafice de deconectare în evantai, astfel încât volumul total de energie electrică consumată să corespundă posibilităților de plată ale Apă-Canal Chișinău.

Furnizorul de energie spune că în pofida multiplelor notificări expediate către Apă-Canal Chișinău, unele instituții de stat de profil și administrația publică locală cu privire la necesitatea stabilirii unor soluții constructive de stingere a datoriei acumulate pentru energia electrică consumată și depășirea situației respective, cu regret, până la moment starea de lucruri nu s-a schimbat. Apă-Canal Chișinău nu a realizat acțiuni concrete îndreptate spre soluționarea situației create și nu a propus un mecanism fiabil în acest sens, datoria furnizorului de apă continuând să crească cu fiecare zi.

Precizăm că sumele propuse de Apă-Canal Chișinău pentru achitarea în tranșe lunare sunt insuficiente, nu duc la micșorarea reală a datoriei și nici măcar nu acoperă consumul curent, ceea ce agravează situația deficitului de lichidități a furnizorului de energie. Prin urmare, riscul de a nu-și onora propriile obligații față de SA „Energocom” și alte întreprinderi din sistemul energetic care prestează servicii pentru ÎCS „Premier Energy” SRL este din ce în ce mai accentuat. Prestând un serviciu public ÎCS „Premier Energy” SRL este responsabilă, în calitate de centru al fluxurilor financiare din sectorul energetic, de sustenabilitatea acestora în raport cu companiile din domeniu, care alcătuiesc lanțul de aprovizionare cu energie electrică.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#lumină #datorii #apa-canal

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Șase cetățeni georgieni au fost condamnați de justiția franceză pentru implicarea într-o schemă sofisticată de furt al unor opere rare ale literaturii ruse din biblioteci prestigioase din Paris și Lyon, relatează publicația Le Monde.

Potrivit anchetatorilor, gruparea a înlocuit sistematic volumele originale cu copii realizate special pentru a nu trezi suspiciuni. Printre autorii vizați s-au numărat Aleksandr Pușkin, Mihail Lermontov și Evgheni Baratînski.

Cinci bărbați și o femeie au fost găsiți vinovați de asociere în vederea comiterii de infracțiuni, iar o parte dintre aceștia au fost condamnați și pentru furtul unor bunuri care fac parte din patrimoniul cultural.

Printre inculpați se numără doi cetățeni georgieni extrădați în Franța după ce au fost condamnați în alte state europene pentru fapte similare. Un bărbat în vârstă de 50 de ani, condamnat anterior în Lituania pentru organizarea furtului unor publicații din secolul al XIX-lea, a primit cea mai severă pedeapsă: șapte ani de închisoare și interdicție pe viață de a intra pe teritoriul Franței după executarea pedepsei. Un alt inculpat, condamnat anterior în Estonia, a primit patru ani de detenție.

Alți doi membri ai grupării au fost judecați în lipsă, după ce au fost arestați în Georgia, stat care nu își extrădează cetățenii. Tribunalul penal din Paris i-a condamnat la câte șase ani de închisoare și a emis mandate de arestare pe numele lor.

În pledoaria finală, procurorul a descris operațiunea drept „un adevărat jaf al unor comori culturale”, desfășurat la scară largă, cu minuțiozitate și cinism.

Furturile au avut loc în 2023 la biblioteca Diderot a Școlii Normale Superioare din Lyon, la Biblioteca Națională a Franței și la biblioteca universitară de limbi și civilizații din Paris.

Ancheta a stabilit că suspecții vizitau inițial bibliotecile sub pretextul cercetării academice. Ei fotografiau volumele rare și le măsurau cu atenție, după care reveneau ulterior cu reproduceri realizate la dimensiuni identice, pe care le schimbau cu exemplarele originale.

Printre cărțile furate se numără șase ediții ale operelor lui Pușkin, două ediții ale lui Lermontov și o ediție a lui Baratînski. Prejudiciul total provocat instituțiilor culturale franceze este estimat la aproximativ 770.000 de euro.