Șefii Republicii Sheriff, cu buza umflată. Kievul îi lasă fără afacerea de milioane

Oligarhii din regiunea transnistreană, Victor Gușan și Ilya Kazmaly, riscă să rămână fără afacerea lor bănoasă din Ucraina, Intertelecom, una dintre cele mai mari din Ucraina în domeniul telefoniei mobile și serviciilor de internet, după ce președintele Volodimir Zelenski a promulgat legea privind confiscarea bunurilor Rusiei de pe teritoriul Ucrainei și ale cetățenilor ruși care lucrează pentru Kremllin, scrie anticorupție.md.

Potrivit presei din Ucraina, Intertelecom are un profim de 600 de milioane de grivne. Conform registrului de companii din Ucraina, youcontrol.com.ua, ІНТЕРНАЦІОНАЛЬНІ ТЕЛЕКОМУНІКАЦІЇ este proprietate a Dariei Kazmaly și Ilya Kazmaly.

Acesta este, alături de Victor Gușan, co-fondator al SRL Sheriff, pilonul central al Holdingul Sheriff – un grup de companii care controlează economia pretinsei republici transnistrene.

Holdingul Sheriff are afaceri în importul și desfacerea de produse alimentare, autoturisme, carburanți, produse farmaceutice, producția și exportul de băuturi alcoolice; servicii hoteliere; telefonie fixă și mobilă; internet; producerea de criptovalută, sistemul bancar; asigurări, media.

După anexarea Crimeii de către Rusia și declanșarea ostilităților în estul Ucrainei, Intertelecom a fost suspectată de Serviciul de Securitate al Ucrainei, SBU, că ar fi oferit serviciilor speciale rusești posibilitatea să intercepteze majoritatea abonaților la rețelele de telefonie mobilă din Ucraina.

În același timp, un apropiat de-al lui Kazmaly și Victor Gușan, Veaceaslav Cernikevici, responsabilul de amenajarea fermelor de criptovalută în Transnistria, a intrat în atenția presei regionale după ce și-a deschis o firmă de telecomunicații în Crimeea la 28 mai 2014, la câteva luni după anexarea peninsulei de către Federația Rusă.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

#sheriff #telefonie #milionari

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Irbit Motorcycle Plant (IMZ), singurul producător rus de motociclete grele cu ataș, a decis să mute producția în China, pe fondul unui declin de durată provocat de sancțiuni, probleme logistice și pierderea piețelor-cheie după declanșarea războiului la scară largă din Ucraina. Informația este relatată de publicația 7×7.

Potrivit sursei, încă din 2022 uzina transferase parțial asamblarea din regiunea Sverdlovsk în Kazahstan, încercând să ocolească sancțiunile occidentale și să mențină accesul la componente importate, care reprezentau peste 70% din motocicletele „Ural”. Măsura nu a fost însă suficientă pentru a opri pierderile.

Lovitura decisivă a venit în 2025, când administrația președintelui SUA Donald Trump a majorat la 25% taxele vamale pentru importurile din Kazahstan, făcând nerentabil exportul motocicletelor „Ural” pe piața americană — una dintre cele mai importante pentru companie.

În aceste condiții, conducerea IMZ a semnat un acord cu compania chineză Yingang. În 2026 a fost prezentat noul model Ural Neo 500, complet proiectat și produs în China. Motocicleta păstrează atașul emblematic al mărcii, dar diferă radical de modelele clasice „Ural” ca design și dotări. Lansarea pe piață este programată pentru mai–iunie 2026, la un preț estimat de 15.000 de dolari, față de aproximativ 20.000 de dolari pentru fostul model-fanion Ural Gear Up.

Relocarea producției a devenit inevitabilă după o serie de eșecuri. Sancțiunile din 2022 au întrerupt livrările unor componente esențiale — frâne Brembo, anvelope Heidenau, bujii NGK și rulmenți SKF. În paralel, „contra-sancțiunile” introduse de Vladimir Putin în 2022, inclusiv interdicția exportului unor produse precum motocicletele, precum și creșterea de patru ori a costurilor logistice, au afectat grav vânzările.

Până la război, 40% din vânzările IMZ mergeau către SUA, 30% către Europa și 25% către Asia. Mutarea temporară în Kazahstan a permis reluarea parțială a exporturilor, dar nu a rezolvat problemele structurale. Până în 2024, secția din Irbit ajunsese la doar doi asamblori, iar în 2025 a trecut exclusiv la producția de piese și servicii de garanție. Producția din Kazahstan, care ajunsese la 300 de motociclete pe lună, a fost subminată de noile tarife americane.

În 2016, uzina declara public că se mândrește cu rezistența față de „chinezificarea generală”. Astăzi, constată 7×7, IMZ este nevoită să urmeze același drum parcurs deja de numeroși producători auto ruși după 2022.