Semnal de alarmă pentru Moldova! România rămâne fără nuclear, iar energia se apropie de 500 euro/MWh

România se pregătește pentru o zi complicată pe piața energiei. Oprirea ultimului reactor nuclear aflat în funcțiune la Centrala de la Cernavodă împinge în sus prețurile energiei electrice, iar joi seară, în orele de consum maxim, cotațiile de pe piața spot se apropie de pragul de 500 de euro/MWh. Situația este relevantă și pentru Republica Moldova, care apelează la piața românească pentru o parte din necesarul de energie.

Prețul mediu al energiei electrice tranzacționate miercuri pe Piața pentru Ziua Următoare (PZU), cu livrare joi, ajunge la 857 de lei românești/MWh, echivalentul a circa 163 de euro/MWh. Nivelul este cu 18,6% mai ridicat decât cel aferent zilei de miercuri și se numără printre cele mai mari din Europa.

Presiunea asupra pieței apare în contextul în care joi dimineață urmează să fie scos din funcțiune ultimul reactor nuclear operațional de la Cernavodă. Unitatea are o putere de aproximativ 700 MW și asigură o parte din necesarul de electricitate al României.

Efectele se văd mai ales în orele de seară, când producția centralelor fotovoltaice dispare, iar consumul rămâne ridicat. Energia nucleară asigura aproximativ 10% din consumul din perioadele de vârf.

Cel mai mare preț pentru joi este înregistrat în intervalul 20:45–21:00, ora României. Energia ajunge atunci la 2.555 de lei românești/MWh, echivalentul a aproximativ 487 de euro/MWh.

Pentru comparație, miercuri, când Reactorul 2 de la Cernavodă este încă în funcțiune, maximul pentru un interval de 15 minute ajunge la 2.418 lei/MWh, fiind înregistrat în aceeași perioadă a serii.

Lipsa producției nucleare accentuează dependența României de energia importată în orele de vârf. O eventuală reducere a temperaturilor ar putea tempera consumul, în timp ce producția eoliană este estimată la o medie orară de aproximativ 770 MW, peste nivelul zilei precedente.

Totuși, importurile rămân considerabile. Cu excepția a doar trei dintre cele 96 de intervale de câte 15 minute ale zilei de joi, România va importa energie din rețeaua Bulgariei prin mecanismul de cuplare a piețelor pentru ziua următoare.

În orele de vârf de seară, importurile din Bulgaria urcă până la aproape 2.200 MW. În același timp, până la aproximativ 900 MW sunt transferați către Ungaria, care se confruntă la rândul său cu un deficit important, pe fondul limitării funcționării centralei nucleare de la Paks.

Chiar dacă nivelul de aproape 500 de euro/MWh este foarte ridicat, acesta rămâne sub recordul înregistrat pe 30 iunie, când energia electrică a ajuns la 5.321 de lei/MWh. Atunci, canicula și indisponibilitatea mai multor capacități de producție, inclusiv a unui reactor de la Cernavodă, au provocat o explozie a prețurilor.

Evoluția pieței românești este importantă și pentru Republica Moldova, în condițiile în care Energocom achiziționează o parte din necesarul de electricitate din România, inclusiv de pe piața spot.

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Anghinarea, o cultură încă rar întâlnită pe terenurile agricole din România, ar putea deveni o opțiune interesantă pentru fermierii care caută produse de nișă cu valoare adăugată ridicată. În condiții favorabile și la prețuri bune de vânzare, veniturile brute pot ajunge chiar la 60.000 de euro pe hectar, potrivit calculelor prezentate de publicația Blic.

Planta este cunoscută în special în bucătăria mediteraneană și poate fi comercializată atât în stare proaspătă, cât și către procesatori. Cultivarea ei este posibilă și în România, însă rezultatele depind în mare măsură de soiul ales, calitatea solului, accesul la apă și protejarea culturii în timpul iernii.

Producțiile diferă semnificativ. Unele cercetări au indicat randamente de aproximativ 14,6-15,7 tone de capitule comercializabile la hectar în cazul unor hibrizi, în timp ce la anumite soiuri locale producția a fost de numai 2,6-7,3 tone. În condiții bune de cultivare, randamentele pot urca însă la 13,7-24,3 tone la hectar.

Densitatea de plantare diferă și ea în funcție de tehnologie. Într-unul dintre sistemele analizate au fost cultivate aproximativ 9.200 de plante la hectar, la o distanță de 1,4 metri între rânduri și 0,8 metri între plante.

Investiția inițială poate include pregătirea terenului, materialul săditor, irigațiile, îngrășămintele, tratamentele fitosanitare, forța de muncă, recoltarea, ambalarea și transportul. Din acest motiv, costurile pot varia puternic de la un producător la altul, iar fermierii care dispun deja de teren, utilaje și infrastructură pornesc cu un avantaj.

Cea mai spectaculoasă diferență apare însă la prețul de vânzare. La o producție de 15 tone la hectar și un preț de 2 euro pe kilogram, valoarea recoltei ar fi de aproximativ 30.000 de euro. La 3 euro/kg, venitul brut ar ajunge la 45.000 de euro, iar la 4 euro/kg ar putea urca până la 60.000 de euro.

Este vorba însă despre venit brut, nu despre profit. Din această sumă trebuie scăzute toate costurile de producție, iar calculul presupune că întreaga recoltă poate fi vândută la prețul respectiv.

Un alt factor esențial este irigarea. Anghinarea are nevoie de suficientă apă, iar lipsa unui sistem de irigații stabil poate afecta semnificativ producția. La fel de importantă este alegerea unui soi adaptat condițiilor locale.

Cea mai mare provocare rămâne însă desfacerea. Piața anghinarei este mult mai puțin dezvoltată în România decât în țările mediteraneene, unde produsul este consumat pe scară largă.

Printre potențialii cumpărători se numără restaurantele, supermarketurile, magazinele specializate și procesatorii agricoli. Pentru fermieri, riscul apare atunci când producția este mare, dar piața de desfacere nu este suficient de dezvoltată.