Semnal de alarmă pentru Moldova! România rămâne fără nuclear, iar energia se apropie de 500 euro/MWh

România se pregătește pentru o zi complicată pe piața energiei. Oprirea ultimului reactor nuclear aflat în funcțiune la Centrala de la Cernavodă împinge în sus prețurile energiei electrice, iar joi seară, în orele de consum maxim, cotațiile de pe piața spot se apropie de pragul de 500 de euro/MWh. Situația este relevantă și pentru Republica Moldova, care apelează la piața românească pentru o parte din necesarul de energie.

Prețul mediu al energiei electrice tranzacționate miercuri pe Piața pentru Ziua Următoare (PZU), cu livrare joi, ajunge la 857 de lei românești/MWh, echivalentul a circa 163 de euro/MWh. Nivelul este cu 18,6% mai ridicat decât cel aferent zilei de miercuri și se numără printre cele mai mari din Europa.

Presiunea asupra pieței apare în contextul în care joi dimineață urmează să fie scos din funcțiune ultimul reactor nuclear operațional de la Cernavodă. Unitatea are o putere de aproximativ 700 MW și asigură o parte din necesarul de electricitate al României.

Efectele se văd mai ales în orele de seară, când producția centralelor fotovoltaice dispare, iar consumul rămâne ridicat. Energia nucleară asigura aproximativ 10% din consumul din perioadele de vârf.

Cel mai mare preț pentru joi este înregistrat în intervalul 20:45–21:00, ora României. Energia ajunge atunci la 2.555 de lei românești/MWh, echivalentul a aproximativ 487 de euro/MWh.

Pentru comparație, miercuri, când Reactorul 2 de la Cernavodă este încă în funcțiune, maximul pentru un interval de 15 minute ajunge la 2.418 lei/MWh, fiind înregistrat în aceeași perioadă a serii.

Lipsa producției nucleare accentuează dependența României de energia importată în orele de vârf. O eventuală reducere a temperaturilor ar putea tempera consumul, în timp ce producția eoliană este estimată la o medie orară de aproximativ 770 MW, peste nivelul zilei precedente.

Totuși, importurile rămân considerabile. Cu excepția a doar trei dintre cele 96 de intervale de câte 15 minute ale zilei de joi, România va importa energie din rețeaua Bulgariei prin mecanismul de cuplare a piețelor pentru ziua următoare.

În orele de vârf de seară, importurile din Bulgaria urcă până la aproape 2.200 MW. În același timp, până la aproximativ 900 MW sunt transferați către Ungaria, care se confruntă la rândul său cu un deficit important, pe fondul limitării funcționării centralei nucleare de la Paks.

Chiar dacă nivelul de aproape 500 de euro/MWh este foarte ridicat, acesta rămâne sub recordul înregistrat pe 30 iunie, când energia electrică a ajuns la 5.321 de lei/MWh. Atunci, canicula și indisponibilitatea mai multor capacități de producție, inclusiv a unui reactor de la Cernavodă, au provocat o explozie a prețurilor.

Evoluția pieței românești este importantă și pentru Republica Moldova, în condițiile în care Energocom achiziționează o parte din necesarul de electricitate din România, inclusiv de pe piața spot.

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova intră, de astăzi 26 septembrie, în stare de urgență în sectoarele energetic și hidrologic, pe fondul riscurilor tot mai mari privind aprovizionarea cu energie electrică și carburanți, dar și al nivelurilor scăzute ale Nistrului și Prutului. Autoritățile introduc un pachet de măsuri care include limitarea exporturilor de energie în orele de vârf, restricții pentru exportul și reexportul carburanților, plafonarea cantității de motorină cumpărate în recipiente și interzicerea utilizării apei pentru o serie de activități neesențiale.

Potrivit Centrului Național de Management al Crizelor (CNMC), Republica Moldova dispune în prezent de energie, carburanți și apă, însă riscurile de aprovizionare au crescut. Printre cauze sunt indicate atacurile asupra infrastructurii energetice din Ucraina, posibilitățile limitate de import al energiei electrice, instabilitatea piețelor internaționale de gaze și produse petroliere, precum și seceta și debitele foarte scăzute ale Nistrului și Prutului.

Măsurile au fost aprobate prin deciziile nr. 8 și nr. 9 ale Comisiei Naționale de Management al Crizelor din 25 septembrie și intră în vigoare pe 26 septembrie.

Una dintre măsuri vizează carburanții. La Portul Internațional Liber Giurgiulești, exportul și reexportul benzinei și motorinei va fi permis doar dacă în depozite rămân cel puțin 2.500 de tone de benzină și 7.500 de tone de motorină, cu excepțiile prevăzute în decizia autorităților.

Transporturile care aduc carburanți în Republica Moldova vor beneficia de benzi dedicate la punctele de trecere a frontierei, iar trenurile cu produse petroliere vor primi prioritate pe calea ferată.

Autoritățile încearcă totodată să prevină cumpărăturile masive de combustibil și apariția unui deficit artificial. Astfel, motorina cumpărată în recipiente la benzinării va fi limitată la 40 de litri. Pentru recipientele specializate utilizate la alimentarea tehnicii agricole, plafonul va fi de 100 de litri.

Benzinăriile care mai dispun de motorină standard vor fi obligate să o comercializeze la prețul reglementat și nu vor putea să o înlocuiască cu sortimente mai scumpe. Abia după epuizarea motorinei standard vor putea fi vândute celelalte tipuri disponibile.

Restricții sunt introduse și în sectorul energetic. În intervalul de consum maxim, 18:00–22:00, energia electrică disponibilă va fi păstrată cu prioritate pentru consumul intern, iar exporturile vor fi limitate. În eventualitatea unui deficit care nu poate fi acoperit prin achizițiile obișnuite, autoritățile vor putea solicita energie de urgență din sistemele statelor vecine.

Spitalele, serviciile de urgență, stațiile de captare și pompare a apei și alte obiective de infrastructură critică vor avea prioritate la alimentarea cu energie. Centralele de termoficare vor putea, la rândul lor, să majoreze producția de electricitate atunci când sistemul va avea nevoie.

Statul trece și la economii. Instituțiile publice vor trebui să reducă consumul de energie și carburanți, iar iluminatul public va fi diminuat acolo unde acest lucru poate fi făcut în siguranță. Iluminatul decorativ și publicitar va fi deconectat, iar clădirile publice și spațiile comerciale vor trebui să reducă iluminatul considerat inutil. Marile întreprinderi consumatoare de electricitate vor fi încurajate să-și mute activitățile energofage în afara orelor de vârf.

Situația este complicată și de criza hidrologică. Captarea apei din Nistru și Prut pentru irigare este sistată pe durata stării de urgență. Apa potabilă din sistemele publice și apa captată din sursele de suprafață nu vor putea fi utilizate pentru udarea gazoanelor și spațiilor decorative, spălarea străzilor, curților și fațadelor sau umplerea piscinelor și bazinelor recreative.

Operatorii de apă trebuie să pregătească scenarii pentru situațiile în care disponibilitatea apei scade cu 10%, 20% sau 30%. Dacă alimentarea prin rețea nu mai poate fi asigurată într-o localitate, autoritățile vor organiza transportarea apei, cu prioritate pentru spitale, instituții sociale, școli, serviciile de urgență și populația afectată.

În rezervă sunt pregătite pompe de mare capacitate, sonde arteziene și alte surse subterane care vor putea fi activate dacă nivelul apelor de suprafață continuă să scadă.

Ministerul Energiei va coordona măsurile din sectorul energetic, Ministerul Mediului – răspunsul la criza hidrologică, iar CNMC va monitoriza situația la nivel național și va putea ajusta restricțiile în funcție de evoluția acesteia.