Separatistul Krasnoselski jucat pe degete de Chișinău: Energie ieftină în schimbul autorizației uzinei de la Rîbnița

La licitația organizată pentru achiziția energiei electrice, centrala de la Cuciurgan a oferit un preț de 9,6 cenți per kilowatt/h. Ieri, 29 aprilie, prim-ministra Natalia Gavrilița a declarat că Guvernul, în urma negocierilor directe, a ajuns la un acord cu centrala de la Cuciurgan ca pentru luna mai să ne livreze energia electrică la un preț mult mai mic de doar 5,9 cenți per Kilowatt.

Ce i-a convins pe transnistreni să dea un preț mult mai mic, se întreabă economistul Stas Madan de la Expert Grup. „Simplu. Guvernul a acordat Autorizație de mediu Uzinei metalurgice de la Rîbnița, valabilă până la sfârșitul lunii mai. Atunci când multă lume a sărit în cap Guvernului că a făcut solicitarea la UE ca Republica Moldova să fie scoasă de pe lista neagră la importurile de deșeuri metalice eu înțelegeam că, dincolo de faptul că este anormal să vrei să rezolvi o problemă internă prin plasarea țării pe liste negre la nivel internațional. Autorizarea de către instituțiile noastre înseamnă o pârghie în plus pentru noi în raport malul stâng. Și vedem că funcționează”, a explicat Madan.

59,5 USD pentru un Mwh este prețul pe care o să-l achite Moldova pentru energia electrică procurată de la Centrala Cuciurgan în luna mai. Prețul este mai mare cu 6 USD, dar tarifele pentru consumatorii finali rămân neschimbate până la 1 iunie curent”, a anunțat premierul, Natalia Gavrilița. Este a doua lună când se prelungește contractul cu Centrala de la Cuciurgan.

Republica Moldova importă 80% din necesarul de energie electrică de la Centrala de la Cuciurgan, care este controlată de grupul rusesc INTER RAO.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Premierul Norvegiei, Jonas Gahr Støre, a cerut Uniunii Europene să renunțe la moratoriul privind explorarea și exploatarea resurselor de petrol și gaze din regiunea arctică, argumentând că securitatea energetică a Europei trebuie să primeze în actualul context geopolitic.

Într-un interviu acordat publicației Financial Times, premierul norvegian a calificat drept „nejustificată” poziția Bruxelles-ului față de exploatarea hidrocarburilor din nordul extrem al continentului.

Potrivit lui Støre, după declanșarea războiului dintre Rusia și Ucraina, Europa a devenit deja dependentă de gazele extrase în Arctica. El a amintit că majorarea exporturilor de gaze către Uniunea Europeană după 2022 a fost asigurată în mare parte de gazul natural lichefiat produs la terminalul din Hammerfest.

„Când a început războiul din Ucraina, am crescut exporturile de gaze către Uniunea Europeană, iar întreaga creștere a fost asigurată de Arctica. Era vorba despre gaz natural lichefiat din Hammerfest”, a declarat premierul norvegian.

Oficialul a avertizat că, dacă Europa nu dorește aceste resurse energetice, ele vor fi redirecționate către alte piețe. Totodată, el a întrebat dacă statele europene consideră mai sigur să depindă de livrările din Golful Persic, din Qatar sau din Statele Unite.

Declarațiile vin pe fondul schimbărilor geopolitice majore din ultimii ani. Norvegia încearcă să se poziționeze drept principalul furnizor democratic de energie pentru Europa, în timp ce războiul din Orientul Mijlociu și tensiunile privind Groenlanda au readus Arctica în centrul preocupărilor de securitate ale Occidentului.

În acest context, Bruxelles-ul analizează actualizarea strategiei sale pentru Arctica. Potrivit autorităților norvegiene, gazul provenit din această regiune ar trebui privit drept un activ strategic pentru securitatea energetică europeană și nu exclusiv prin prisma obiectivelor climatice.

Norvegia susține că exploatările din Marea Barents nu pot fi comparate cu imaginea clasică a Arcticii, asociată cu ghețari, regiuni izolate și ecosisteme fragile. Companii precum Equinor și Var Energi dezvoltă deja proiecte importante în această zonă, iar eliminarea restricțiilor europene ar facilita accesul la finanțare din partea băncilor europene.

În același timp, tema rămâne sensibilă în interiorul Uniunii Europene. Diplomați europeni au recunoscut că există în continuare îngrijorări majore privind impactul asupra mediului și efectele asupra schimbărilor climatice.

Premierul norvegian a respins însă acuzațiile că Oslo folosește argumentele de securitate pentru a-și promova industria petrolieră. Potrivit acestuia, Europa are interesul să dezvolte resurse energetice produse conform celor mai stricte standarde tehnologice și de mediu din lume.

Comisia Europeană a confirmat că strategia pentru Arctica este în curs de actualizare pentru a reflecta noul context geopolitic și geoeconomic, subliniind însă că obiectivele privind protecția mediului, combaterea schimbărilor climatice și dezvoltarea durabilă rămân priorități pentru Uniunea Europeană.