Serviciu nou pentru sudul țării. O familie de antreprenori a lansat prima vulcanizare mobilă din Cahul, cu suportul UE

Pandemia i-a determinat pe soții Alexandru și Rosina Caranfil să-și revadă planurile de viitor și după aproape zece ani petrecuți în Italia, să revină definitiv acasă. Cu ajutorul unui grant european, în luna mai 2021 familia Caranfil a lansat prima vulcanizare mobilă din Cahul. Camioneta este dotată cu generator, compresor, polizor, set de instrumente și accesorii pentru vulcanizare mobilă. Aceasta activează zilnic, 24/24 și reprezintă un serviciu nou pentru sudul țării. Investiția în proaspăta afacere a constituit 4400 de euro și a generat un nou loc de muncă.

O vulcanizare mobilă care activează non-stop

Datorită grantului acordat în cadrul Programului „EU4Moldova: Regiuni-cheie”, implementat de PNUD Moldova, familia Caranfil a lansat o vulcanizare mobilă, care activează în fiecare zi, 24/24 pentru a înlătura prompt defecțiunile tehnice. Familia mai are o afacere în domeniul transportului și astfel au reușit să se extindă.

„Avem mașini de mare tonaj. Deseori ne-am pomenit în situația în care se defectează un cauciuc și trebuia să venim la vulcanizare, iar din acest motiv pierdeam foarte mult timp„, povestește Alexandru. Pentru a evita aceste situații neplăcute, dar și pentru a-i ajuta pe alții, ei s-au gândit la o vulcanizare mobilă. În primul rând, aceasta îi va ajuta să repare propriile mașini și în al doilea rând vor presta aceleași servicii tuturor celor care au nevoie de ele.

Potrivit antreprenorilor, această idee de afacere o aveau de mai mult timp, iar faptul că au câștigat un grant din partea UE i-a motivat și mai mult.

„Lansarea unei vulcanizări mobile a fost o idee mai veche, care s-a copt în timp și mă bucură că am reușit să o lansăm cu ajutorul Uniunii Europene. Aceste granturi motivează antreprenorii să dezvolte afaceri acasă și să nu fie nevoiți să plece peste hotare”, susține Rosina.

Deși este mobilă, vulcanizarea este localizată la Zîrnești, un sat situat în apropiere de orașul Cahul. Camioneta este dotată cu generator, compresor, polizor, set de instrumente și accesorii pentru vulcanizare mobilă.

„Ne deplasăm acolo unde suntem solicitați, acesta este marele avantaj„, explică Alexandru. Deocamdată, la vulcanizarea inedită lucrează un meșter, iar pe viitor, dacă numărul de solicitări va crește, va mai fi angajată o persoană.

Alexandru spune că până acum au avut comenzi la Cahul și în satele de prin împrejurimi, la Cantemir, Leova și Taraclia.

„Săptămânal avem în medie câte trei chemări, iar în sezonul rece al anului anticipez ca numărul de solicitări să crească. Mai mult, am început să prestăm un nou serviciu, cel de sudare mobilă”

.Alexandru și Rosina au creat și o pagină pe Facebook, unde își promovează afacerea. „Mulți ne cunosc deja, dar mai avem unde să creștem, treptat și alți clienți vor afla despre noi”, menționează Rosina.

Investiția în afacere a constituit 4400 de euro din partea UE, iar 30 la sută a fost contribuția familiei Caranfil. Cu acești bani a fost cumpărat utilaj corespunzător pentru a dota camioneta adaptată pentru a oferi servicii de vulcanizare.

Despre granturile acordate Grupurilor de Acţiune Locală: Patru Grupuri de Acţiune Locală din regiunile Cahul și Ungheni au beneficiat de granturi în valoare de 50.000 euro fiecare, oferite cu asistenţa financiară a Uniunii Europene. Grupurile de Acţiune Locală (GAL) „Lunca Prutului de Jos”, „Cişmeaua Sudului”, „Valea Halmagei” și „Movila Măgura” au fost selectate în cadrul unui concurs de granturi lansat în 2020 de Programul EU4Moldova: Regiuni-cheie. În total, 47 de micro-proiecte de dezvoltare sunt realizate în comunităţile rurale din ambele regiuni cheie. Iniţiative de promovare a turismului rural durabil, de dotare a grădinițelor cu echipament smart, de renovare a parcurilor şi a staţiilor de aşteptare a transportului public pentru a facilita mobilitatea comunitară; de sprijin pentru afacerile existente – dotarea cu echipament modern a fabricilor de mobilă, brutăriilor, avicolelor sau mini-întreprinderilor de lactate – sunt lansate în satele din Cahul şi Ungheni cu asistența financiară a Uniunii Europene. Noile proiecte vor crea cel puțin 30 locuri noi de muncă în cele 4 GAL-uri.

Despre Programul EU4Moldova: regiuni-cheie: susține dezvoltarea social-economică inteligentă, incluzivă și durabilă în regiunile Cahul și Ungheni, pentru a asigura cetățenilor o calitate mai bună a vieții. Programul (2019-2024) are un buget total de 23 mln. euro, este finanțat de Uniunea Europeană și implementat de Programul Națiunilor Unite pentru Dezvoltare (PNUD) și Fondul Națiunilor Unite pentru Copii (UNICEF).

#vulcanizare mobila #cahul #serviciu #antreprenori #afacere

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Modelul economic al regiunii din stânga Nistrului se confruntă cu dificultăți tot mai mari, iar situația bugetară indică probleme structurale serioase. Concluzia aparține expertului în politici economice de la IDIS Viitorul, Veaceslav Ioniță, prezentată în cadrul emisiunii „Analize economice cu Veaceslav Ioniță” din 6 martie 2026.

Potrivit economistului, între cele două maluri ale Nistru există diferențe majore în ceea ce privește structura bugetară, veniturile și cheltuielile publice. Pe malul drept al râului, bugetul public este format din mai multe componente – bugetul de stat, bugetele autorităților publice locale, bugetul asigurărilor sociale și cel al asigurărilor medicale. În schimb, în regiunea din stânga Nistrului există doar bugetul regional și bugetele locale, fără bugete separate pentru asigurări sociale sau medicale.

Un alt aspect semnalat de expert este lipsa de transparență privind executarea bugetului în regiune. Dacă pe malul drept datele privind veniturile și cheltuielile sunt publice, în stânga Nistrului aceste informații nu sunt făcute publice.

Pentru anul 2026, autoritățile autoproclamate din regiune au planificat venituri bugetare mai mici decât cele din 2024 și 2025, iar cheltuielile planificate sunt, de asemenea, în scădere. „Deficitul bugetar este foarte mare – aproape jumătate din bugetul regiunii este acoperit din deficit”, a declarat Veaceslav Ioniță.

Potrivit economistului, modul în care este acoperit deficitul bugetar rămâne secretizat. El presupune însă că o parte importantă a acestuia ar putea proveni din diferențele legate de prețul gazelor naturale. În regiune, gazul este vândut la prețuri foarte mici – între 1,7 ruble pentru populație și până la 5 ruble pentru agenții economici, în timp ce costurile de transport și distribuție sunt de aproximativ 0,5 ruble.

Comparativ cu malul drept, deficitul bugetar al regiunii din stânga Nistrului raportat la PIB este de aproximativ trei ori mai mare. Dacă în Republica Moldova deficitul este acoperit în principal din împrumuturi, în regiunea transnistreană acesta provine din surse care nu sunt făcute publice.

Diferențe importante apar și în ceea ce privește veniturile bugetare pe cap de locuitor. În 2015, acestea erau de 15,3 mii lei pe malul drept și 12 mii lei pe malul stâng. În 2025, veniturile au ajuns la 51,6 mii lei în dreapta Nistrului și la 18,1 mii lei în stânga. Pentru 2026 sunt estimate aproximativ 57 mii lei pe cap de locuitor pe malul drept și doar 14,8 mii lei pe malul stâng. Astfel, veniturile bugetare pe cap de locuitor sunt în prezent de aproape patru ori mai mari în dreapta Nistrului.

În același timp, presiunea fiscală este semnificativ mai mică în regiunea transnistreană. Dacă în Republica Moldova veniturile bugetare reprezintă aproximativ 35% din PIB, în stânga Nistrului acestea sunt de circa 20%. De asemenea, regiunea nu aplică TVA, principala sursă de venit a bugetului Republicii Moldova.

Diferențe majore se observă și în nivelul cheltuielilor publice pe cap de locuitor. În 2015 acestea erau de 16,3 mii lei pe malul drept și de 22,5 mii lei pe malul stâng. În 2025, cheltuielile au ajuns la 59,2 mii lei pe malul drept, în timp ce în stânga Nistrului au fost de 25,5 mii lei. Pentru 2026 sunt estimate cheltuieli de 66,1 mii lei pe cap de locuitor în dreapta Nistrului și doar 24,8 mii lei în stânga.

„În ultimii zece ani, pe malul drept cheltuielile publice pe cap de locuitor au crescut de peste patru ori, în timp ce în stânga Nistrului au rămas practic la același nivel”, a subliniat expertul.

Veaceslav Ioniță mai afirmă că, în trecut, nivelul mai ridicat al cheltuielilor pe cap de locuitor în regiune era posibil deoarece deficitul bugetar era acoperit din surse externe sau neclare. În prezent însă, acest model nu mai funcționează. La o populație estimată la aproximativ 300 de mii de locuitori, regiunea cheltuie de circa trei ori mai puțin decât malul drept.

În ultimii doi ani, diferențele s-au accentuat. Dacă pe malul drept economia s-a stabilizat, inflația a revenit la niveluri normale, iar cheltuielile guvernamentale pe cap de locuitor au crescut cu aproximativ 12%, în stânga Nistrului acestea au scăzut cu circa 27%.

„Acești doi ani sunt cei mai dramatici pentru malul stâng al Nistrului”, a concluzionat Veaceslav Ioniță.

Potrivit expertului, singurul domeniu în care regiunea transnistreană a investit mai mult decât malul drept este infrastructura rutieră. În ultimii zece ani, malul drept a alocat aproximativ 0,9% din PIB pentru reparația drumurilor, în timp ce în stânga Nistrului acest indicator a fost de aproximativ 1,2%.

În concluzie, economistul susține că modelul economic al regiunii din stânga Nistrului nu mai funcționează în parametrii anteriori. Veniturile bugetare sunt în scădere, cheltuielile se reduc, iar o parte semnificativă a acestora continuă să fie acoperită din surse netransparente, ceea ce pune sub semnul întrebării sustenabilitatea financiară a regiunii.