Serviciul Fiscal de Stat atenționează antreprenorii: orice activitate trebuie desfășurată legal

Orice activitate desfăşurată de către o persoană care are drept scop obţinerea venitului, cu excepţia muncii efectuate în baza acordului de muncă reprezintă: activitate de întreprinzător, afacere (business). Cu toate acestea, orice activitate de întreprinzător trebuie făcută conform normelor legale, precizează Serviciul Fiscal de Stat în cadrul unui comunicat de presă.

Astfel, dreptul de a desfăşura activitatea de întreprinzător îl au atât persoanele fizice, cât şi persoanele juridice, dacă întrunesc toate cerinţele prevăzute de legislaţia în vigoare. Persoanele trebuie să efectueze înregistrarea de stat, să obțină licența pentru desfășurarea activității lor, dar și să fie concurenți loiali.

Orice afacere (business) este obligatoriu a fi înregistrată până la începerea activităţii economice, și asta conform Legii cu privire la antreprenoriat şi întreprinderi.

Conform comunicatului de presă persoanele fizice care desfășoară activitate în domeniul comerțului cu amănuntul au posibilitatea să se înregistreze la Serviciul Fiscal de Stat ca activitate independentă fără a constitui o formă organizatorico-juridică a activității de antreprenoriat.

În cazul activităților de comerț cu prestări servicii către populație, desfășurate prin intermediul unităților comerciale staționare, inclusiv staționare provizoriu sau unităților mobile, contribuabilii trebuie atât să obțînă documentele necesare, să dețină documentele confirmative privind proveniența mărfii comercializate, cât și să utilizeze echipamentele de casă și de control la efectuarea decontărilor în numerar.

Potrivit Serviciului Fiscal de Stat, eschivarea de la onorarea obligațiilor fiscale constituie o încălcare nu doar a normelor legale, ci şi a celor morale, şi este pasibilă sancționării, conform prevederilor Codului fiscal, Codului contravențional și Codului penal.

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Dreptul la pensie în Republica Moldova este acordat exclusiv pe baza principiului contributivității, indiferent de regiunea în care locuiește persoana, a declarat directorul general a Casei Naționale de Asigurări Sociale, Elena Țîbîrnă, în cadrul unei emisiuni la Moldova 1.

Șefa CNAS a declarat că, în prezent, aproximativ 1.166 de persoane din stânga Nistrului beneficiază de pensii pentru limită de vârstă achitate de Republica Moldova, pe baza contribuțiilor plătite anterior în bugetul asigurărilor sociale.

„Ai achitat contribuții, ai primit pensia. Principiul este același indiferent unde trăiește persoana în nord, sud, stânga sau dreapta Nistrului”, a declarat Elena Țîbîrnă.

Potrivit acesteia, numărul persoanelor din regiunea transnistreană care au atins vârsta de pensionare este însă mult mai mare. Datele din Registrul de Stat al Populației arată că în stânga Nistrului există aproximativ 35.000 de bărbați cu vârsta de peste 63 de ani și circa 53.600 de femei care au atins sau vor atinge în curând vârsta de pensionare.

Șefa CNAS a precizat însă că simpla atingere a vârstei de pensionare nu garantează dreptul la pensie. Persoanele care nu au contribuit la sistemul public de asigurări sociale din Republica Moldova nu pot beneficia de aceste prestații.

Aceleași reguli se aplică și indemnizațiilor sociale. Indemnizația unică la naștere și cea lunară de 1.000 de lei pentru copii sunt acordate și mamelor din stânga Nistrului, dacă acestea își înregistrează copiii în registrele oficiale ale Republicii Moldova. În schimb, indemnizațiile de maternitate sau cele pentru îngrijirea copilului până la 3 ani sunt acordate doar persoanelor care au contribuit la sistemul de asigurări sociale.

Elena Țîbîrnă a comentat și situația titularilor de patentă care activează în piețele din Republica Moldova. Potrivit acesteia, pensionarii și persoanele cu dizabilități care beneficiază deja de pensii nu sunt obligați să achite contribuții sociale suplimentare în baza patentei.

Întrebată despre impactul unei eventuale reintegrări a țării asupra sistemului public de pensii, directoarea CNAS a recunoscut că presiunea asupra sistemului social ar putea deveni foarte mare, în condițiile în care zeci de mii de persoane din regiunea transnistreană ar putea solicita diverse prestații sociale și pensii.