Sfârșitul unei epoci! OMV „divorțează” de Gazprom și pune sechestru pe metanul rusesc

25 Nov. 2024, 14:06
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
25 Nov. 2024, 14:06 // Actual //  Ursu Victor

OMV, gigantul energetic austriac, a întrerupt relațiile cu Gazprom după ce a confiscat livrări de gaz rusesc în valoare de 230 de milioane de euro pentru a acoperi un premiu arbitral câștigat împotriva companiei ruse, scrie Reuters.

Acest act a marcat sfârșitul unui parteneriat de mai bine de 50 de ani între OMV și Gazprom, iar sursele spun că acesta ar fi fost motivul pentru care Gazprom a suspendat furnizările de gaz către Austria, la doar câteva zile după sechestrarea livrărilor. OMV, care deținea încă contracte cu Gazprom până în 2040, a decis să utilizeze gazul confiscat pentru a pune în aplicare decizia arbitrală, deoarece s-ar fi putut pierde oportunitatea de a proceda astfel în contextul unei posibile întreruperi a tranzitului gazului rusesc prin Ucraina.

În pofida acestei opriri, Austria continuă să primească gaz rusesc prin Slovacia, ceea ce sugerează o strategie indirectă a OMV de a menține aprovizionarea, deși relațiile cu Gazprom s-au înrăutățit. Anul 2022 a marcat o schimbare majoră pe piața gazelor, când majoritatea țărilor europene au renunțat la gazul rusesc, iar OMV a încercat să se reducă treptat de la dependența de Gazprom, dar cu costuri semnificative pentru investițiile sale rusești.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Realitatea Live

04 Mart. 2026, 12:52
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  Ursu Victor
04 Mart. 2026, 12:52 // Bănci şi Finanţe //  Ursu Victor

Ultima tranșă de finanțare din programul cu Fondul Monetar Internațional (FMI) nu a mai fost acordată Republicii Moldova după demiterea fostei șefe a Procuraturii Anticorupție, Veronica Dragalin. Declarația a fost făcută de economistul Veaceslav Ioniță în cadrul emisiunii „Contransens” a publicației ZIUA.

Întârzierea reformelor de guvernanță și anticorupție din Republica Moldova pune sub semnul întrebării capacitatea statului de a garanta că banii publici sunt cheltuiți corect, a punctat  Ioniță.

Potrivit acestuia, partenerii externi au atras în repetate rânduri atenția asupra problemelor de transparență și control al cheltuielilor publice.

„La voi, cheltuielile… noi nu putem garanta că banul public este cheltuit corect”, a spus Ioniță, menționând că lipsa unor mecanisme eficiente de verificare creează suspiciuni privind modul în care sunt utilizate resursele bugetare.

Economistul a dat drept exemplu proiectele de infrastructură, unde, potrivit lui, apar frecvent dubii legate de calitatea lucrărilor executate.

„Ați văzut știrea asta cu asfaltul: trebuie să fie 14 centimetri, dar pun șapte. Nu mai vorbesc de calitate și așa mai departe”, a afirmat el.

Veaceslav Ioniță susține că problema nu este doar modul în care sunt cheltuiți banii publici, ci și faptul că instituțiile statului nu dispun de suficiente instrumente pentru a demonstra că aceste cheltuieli sunt verificate eficient.

Economistul a făcut referire și la reacțiile partenerilor externi, inclusiv ale Fondului Monetar Internațional (FMI), care, potrivit lui, au subliniat că lipsa unor mecanisme solide de control al finanțelor publice reprezintă un risc atunci când este vorba de acordarea de împrumuturi.

În acest context, Ioniță a invocat și conceptul de „datorie odioasă”, utilizat în dreptul internațional, care se referă la situațiile în care o guvernare contractează împrumuturi contrar intereselor populației, iar ulterior aceste datorii pot fi contestate.

„Există cazuri în practica internațională când statele au demonstrat că datoriile contractate de guverne corupte au fost împotriva voinței cetățenilor și împotriva intereselor naționale”, a explicat economistul.

Potrivit lui Veaceslav Ioniță, partenerii externi sunt atenți la modul în care sunt gestionate finanțele publice și la existența unor instituții independente capabile să verifice utilizarea banilor publici.

Precedentul program cu FMI s-a încheiat la sfârșitul lunii octombrie trecut, însă Republica Moldova nu a beneficiat de ultimele două tranșe de finanțare, în valoare totală de circa 170 de milioane de dolari. Autoritățile au recunoscut că fondurile nu au fost debursate din cauza neîndeplinirii unor angajamente asumate, în special pe componenta de cheltuieli.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!