Sfârșitul unei epoci! OMV „divorțează” de Gazprom și pune sechestru pe metanul rusesc

OMV, gigantul energetic austriac, a întrerupt relațiile cu Gazprom după ce a confiscat livrări de gaz rusesc în valoare de 230 de milioane de euro pentru a acoperi un premiu arbitral câștigat împotriva companiei ruse, scrie Reuters.

Acest act a marcat sfârșitul unui parteneriat de mai bine de 50 de ani între OMV și Gazprom, iar sursele spun că acesta ar fi fost motivul pentru care Gazprom a suspendat furnizările de gaz către Austria, la doar câteva zile după sechestrarea livrărilor. OMV, care deținea încă contracte cu Gazprom până în 2040, a decis să utilizeze gazul confiscat pentru a pune în aplicare decizia arbitrală, deoarece s-ar fi putut pierde oportunitatea de a proceda astfel în contextul unei posibile întreruperi a tranzitului gazului rusesc prin Ucraina.

În pofida acestei opriri, Austria continuă să primească gaz rusesc prin Slovacia, ceea ce sugerează o strategie indirectă a OMV de a menține aprovizionarea, deși relațiile cu Gazprom s-au înrăutățit. Anul 2022 a marcat o schimbare majoră pe piața gazelor, când majoritatea țărilor europene au renunțat la gazul rusesc, iar OMV a încercat să se reducă treptat de la dependența de Gazprom, dar cu costuri semnificative pentru investițiile sale rusești.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#metan rusia #OMV #divort #Gazprom

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Rusia va apela în 2026 la economiile contribuabililor pentru a-și finanța în continuare războiul din Ucraina, în contextul unei economii tot mai afectate de sancțiuni, inflație și stagnare, relevă o analiză publicată de agenția EFE. Autoritățile de la Moscova au anunțat majorarea cotei TVA de la 20% la 22%, măsura fiind justificată de necesitatea finanțării cheltuielilor pentru securitate și apărare, precum și a sprijinului social acordat familiilor implicate în conflict.

În paralel, sectoare-cheie ale economiei ruse – petrolul, gazele, cărbunele și metalurgia – se confruntă cu dificultăți majore, iar marile companii de stat, inclusiv Rosatom, RusHydro și compania feroviară RZhD, înregistrează presiuni financiare tot mai mari. După noile sancțiuni americane impuse Rosneft și Lukoil, veniturile din exporturile de petrol și gaze au scăzut cu aproximativ 35% în noiembrie, iar pentru decembrie este estimată o diminuare de până la 50%.

În pofida acestor probleme, președintele Vladimir Putin a decis să continue campania militară și să amâne negocierile de pace. Liderul de la Kremlin a declarat că populația va înțelege majorarea taxelor, atât timp cât statul își respectă obligațiile sociale și garantează securitatea țării.

Guvernul rus nu își permite injecții masive de capital pentru salvarea economiei, din cauza inflației ridicate și a eforturilor de a o ține sub control. Astfel, Rusia se pregătește să intre în 2026 cu sectoare stagnante, în timp ce obiectivul principal rămâne reducerea inflației. Vicepremierul Aleksandr Novak a recunoscut că economia rusă nu va ieși din stagnare înainte de 2027, în condițiile în care creșterea PIB este estimată la doar 1% în acest an, după 4,1% în 2024.

Pentru a compensa scăderea veniturilor bugetare, Kremlinul va majora și alte impozite, inclusiv pe veniturile persoanelor fizice și ale companiilor, va elimina facilitățile fiscale pentru lucrătorii independenți și pentru majoritatea IMM-urilor și va crește taxele pentru autoturisme. Companiile din domeniul tehnologiei vor fi printre cele mai afectate, cota de impozitare urmând să se dubleze, de la 7,6% la 15%.

În același timp, statul continuă confiscarea activelor private, valoarea bunurilor naționalizate ajungând la aproximativ 50 de miliarde de dolari, echivalentul a aproape 2% din PIB. Economiștii avertizează că noile măsuri fiscale vor duce la scumpiri, la scăderea cererii și la extinderea economiei subterane, iar aprecierea puternică a rublei riscă să împingă economia rusă spre un scenariu de stagflație în 2026.