În timp ce preşedintele Franţei, Emmanuel Macron, pregătea o vizită istorică în China, cu gândul de a-l convinge pe liderul chinez, Xi Jinping, să-şi tempereze prietenia cu Putin, un colos francez, TotalEnergies, şi o companie chinezească finalizau prima tranzacţie cu gaze naturale lichefiate în yuani din istorie. Ce înseamnă aceasta?
Francezii au explicat că tranzacţionarea în moneda chineză a fost cerută de cumpărător, compania chinezească China National Offshore Oil Company. Este un amănunt care arată două tendinţe: pe de o parte, şi premierul german Olaf Scholz a făcut un cadou Chinei anul trecut – o parte din portul de marfă Hamburg – înainte de a-l vizita pe Xi Jinping la el acasă, iar pe de alta acordul de vânzare de GNL în yuani înseamnă că francezii au acceptat înlocuirea dolarului, moneda folosită în mod normal în astfel de tranzacţii, cu moneda Chinei, notează businessmagazin.ro.
Cu alte cuvinte, TotalEnergies participă la ceea ce a devenit cunoscut ca dedolarizare. Astfel, Franţa se alătură Rusiei, Iranului, Indiei, Arabiei Saudite şi altor economii mari emergente sau certate cu Occidentul care caută să reducă importanţa dolarului în tranzacţiile internaţionale, fie din motive ce ţin de rivalitatea cu SUA şi geopolitică, fie din nevoia de diversificare pentru reducerea dependenţei de moneda americană. Dedolarizarea are sens mai ales în condiţiile actuale, când preţurile ridicate ale petrolului şi dolarul puternic devin un amestec nociv deoarece cele mai multe state cumpără ţiţei folosind dolari, un efort care creează inflaţie şi creşte costul vieţii. În prezent, dedolarizarea are mai ales forma internaţionalizării yuanului. Iar viteza fenomenului creşte.
Brazilia şi China au încheiat un acord pentru a renunţa la dolarul american în favoarea propriilor monede în tranzacţiile comerciale, scrie Modern Diplomacy. Acordul va permite Chinei, a doua economie ca mărime a lumii, şi Braziliei, una dintre cele mai mari economii emergente, să efectueze tranzacţii comerciale şi financiare în mod direct, schimbând yuani cu reali – sau invers – în loc să îşi convertească mai întâi monedele în dolari americani. Agenţia braziliană de promovare a comerţului şi a investiţiilor (ApexBrasil) a anunţat că noul aranjament este de aşteptat să „reducă costurile, să promoveze şi mai mult comerţul bilateral şi să faciliteze investiţiile”. Mutarea făcută s-ar justifica şi prin faptul că China este cel mai mare partener comercial al Braziliei, reprezentând mai mult de o cincime din totalul importurilor, Statele Unite fiind pe locul doi. China, cu apetitul ei uriaş pentru mâncare, este, de asemenea, cea mai mare piaţă de export a Braziliei, reprezentând mai mult de o treime din toate exporturile. China a depăşit Statele Unite ca principal partener comercial al Braziliei în 2009. Astăzi, Brazilia este cel mai mare beneficiar al investiţiilor chineze în America Latină, banii ducându-se în special pe dezvoltarea infrastructurii de transport de electricitate de înaltă tensiune şi pe extracţia petrolului.
Preşedintele brazilian, Luiz da Silva, care a depus jurământul în ianuarie, a decis să consolideze legăturile cu Beijingul după o perioadă de relaţii dificile sub predecesorul său, Jair Bolsonaro, care a folosit o retorică anti-China pentru a atrage alegători şi poate pentru a-şi cimenta prietenia cu fostul preşedinte american Donald Trump. De altfel, Bolsonaro este cunoscut şi ca Trump de la Tropice. Recent, Indonezia a găzduit o întâlnire oficială a tuturor miniştrilor de finanţe şi guvernatorilor băncilor centrale din ASEAN, Asociaţia Naţiunilor din Sud-Estul Asiei, unde s-a discutat despre reducerea dependenţei de dolarul american, de euro, yen şi lira sterlină în tranzacţiile financiare şi trecerea la decontări în monedele locale. În cadrul şedinţei s-au discutat eforturile de reducere a dependenţei de principalele valute internaţionale prin scheme de tranzacţii în monedă locală (LCT). Aceasta este o extensie a schemei anterioare de decontare în monedă locală (LCS), care a început deja să fie implementată între membrii ASEAN.