Sfatul de milioane pe care Bill Gates l-a primit de la legendarul investitor Warren Buffet

În februarie, atunci când Bill Gates şi ministrul britanic Rishi Sunak au participat la un interviu, cei doi au răspuns la câteva câteva întrebări generate de celebrul ChatGPT. Chatbotul l-a întrebat miliardar despre cel mai bun sfat pe care l-a primit vreodată şi cum i-a influenţat acesta propria viaţă. Ca răspuns, Gates a început să parafrazeze dintr-un discurs al lui Warren Buffet, unul dintre cei mai vechi prieteni ai acestuia şi coleg în breasla miliardarilor, scrie CNBC.

Gates şi Buffett sunt prieteni de mai bine de trei decenii. Interesele lor comune merg dincolo de bogăţia lor. Cei doi au cofondat The Giving Pledge, care încurajează cei mai bogaţi oameni din lume să doneze cel puţin jumătate din averea lor unor cauze caritabile, şi sunt parteneri ocazionali de bridge şi golf.

„Warren Buffet a spus că în cele din urmă ceea ce contează este ceea ce cred prietenii tăi despre tine şi cât de puternice sunt aceste prietenii”, a răspuns Bill Gates lui ChatGPT.

Gates a discutat anterior despre lecţiile pe care le-a învăţat de la Buffett, în vârstă de 92 de ani, de la investiţii la gestionarea timpului. În mod constant, el a plasat sfaturile lui Buffett privind prietenia în fruntea listei.

„Chiar dacă are un program agitat, Warren încă îşi găseşte timp pentru a cultiva prieteniile ca puţini alţi oameni pe care îi cunosc”, a mai spus miliardarul.

Buffett vorbeşte adesea despre importanţa alegerii unor prieteni buni şi a faptului de a fi tu însuţi un prieten bun. Asta înseamnă să te înconjori „de oameni care sunt mai buni decât tine”, astfel încât să poţi învăţa de la ei şi să te inspiri de la ei.

Prieteniile puternice şi pot fi destul de importante pentru succesul în carieră, oferind inclusiv un impuls pentru stima de sine şi rezilienţa mentală, arată cercetările. Menţinerea unor conexiuni bune de-a lungul vieţii te face, de asemenea, mai fericit şi mai puţin stresat, îmbunătăţindu-ţi sănătatea şi bunăstarea, potrivit Clinicii Mayo.

Gates şi Buffett au o avere netă combinată de 220 de miliarde de dolari, potrivit estimărilor Bloomberg, dar par să fie de acord că fericirea derivată din prieteniile de durată este un adevărat semn al succesului.

„Când ajungi la vârsta mea, îţi vei măsura cu adevărat succesul în viaţă după numărul de oameni pe care vrei să-i păstrezi lângă tine şi rămân lângă tinee”, a declarat Buffett într-un discurs ţinut în 2001 la Universitatea din Georgia.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#sfat #bufet #Bill Gates

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Modelul economic al regiunii din stânga Nistrului se confruntă cu dificultăți tot mai mari, iar situația bugetară indică probleme structurale serioase. Concluzia aparține expertului în politici economice de la IDIS Viitorul, Veaceslav Ioniță, prezentată în cadrul emisiunii „Analize economice cu Veaceslav Ioniță” din 6 martie 2026.

Potrivit economistului, între cele două maluri ale Nistru există diferențe majore în ceea ce privește structura bugetară, veniturile și cheltuielile publice. Pe malul drept al râului, bugetul public este format din mai multe componente – bugetul de stat, bugetele autorităților publice locale, bugetul asigurărilor sociale și cel al asigurărilor medicale. În schimb, în regiunea din stânga Nistrului există doar bugetul regional și bugetele locale, fără bugete separate pentru asigurări sociale sau medicale.

Un alt aspect semnalat de expert este lipsa de transparență privind executarea bugetului în regiune. Dacă pe malul drept datele privind veniturile și cheltuielile sunt publice, în stânga Nistrului aceste informații nu sunt făcute publice.

Pentru anul 2026, autoritățile autoproclamate din regiune au planificat venituri bugetare mai mici decât cele din 2024 și 2025, iar cheltuielile planificate sunt, de asemenea, în scădere. „Deficitul bugetar este foarte mare – aproape jumătate din bugetul regiunii este acoperit din deficit”, a declarat Veaceslav Ioniță.

Potrivit economistului, modul în care este acoperit deficitul bugetar rămâne secretizat. El presupune însă că o parte importantă a acestuia ar putea proveni din diferențele legate de prețul gazelor naturale. În regiune, gazul este vândut la prețuri foarte mici – între 1,7 ruble pentru populație și până la 5 ruble pentru agenții economici, în timp ce costurile de transport și distribuție sunt de aproximativ 0,5 ruble.

Comparativ cu malul drept, deficitul bugetar al regiunii din stânga Nistrului raportat la PIB este de aproximativ trei ori mai mare. Dacă în Republica Moldova deficitul este acoperit în principal din împrumuturi, în regiunea transnistreană acesta provine din surse care nu sunt făcute publice.

Diferențe importante apar și în ceea ce privește veniturile bugetare pe cap de locuitor. În 2015, acestea erau de 15,3 mii lei pe malul drept și 12 mii lei pe malul stâng. În 2025, veniturile au ajuns la 51,6 mii lei în dreapta Nistrului și la 18,1 mii lei în stânga. Pentru 2026 sunt estimate aproximativ 57 mii lei pe cap de locuitor pe malul drept și doar 14,8 mii lei pe malul stâng. Astfel, veniturile bugetare pe cap de locuitor sunt în prezent de aproape patru ori mai mari în dreapta Nistrului.

În același timp, presiunea fiscală este semnificativ mai mică în regiunea transnistreană. Dacă în Republica Moldova veniturile bugetare reprezintă aproximativ 35% din PIB, în stânga Nistrului acestea sunt de circa 20%. De asemenea, regiunea nu aplică TVA, principala sursă de venit a bugetului Republicii Moldova.

Diferențe majore se observă și în nivelul cheltuielilor publice pe cap de locuitor. În 2015 acestea erau de 16,3 mii lei pe malul drept și de 22,5 mii lei pe malul stâng. În 2025, cheltuielile au ajuns la 59,2 mii lei pe malul drept, în timp ce în stânga Nistrului au fost de 25,5 mii lei. Pentru 2026 sunt estimate cheltuieli de 66,1 mii lei pe cap de locuitor în dreapta Nistrului și doar 24,8 mii lei în stânga.

„În ultimii zece ani, pe malul drept cheltuielile publice pe cap de locuitor au crescut de peste patru ori, în timp ce în stânga Nistrului au rămas practic la același nivel”, a subliniat expertul.

Veaceslav Ioniță mai afirmă că, în trecut, nivelul mai ridicat al cheltuielilor pe cap de locuitor în regiune era posibil deoarece deficitul bugetar era acoperit din surse externe sau neclare. În prezent însă, acest model nu mai funcționează. La o populație estimată la aproximativ 300 de mii de locuitori, regiunea cheltuie de circa trei ori mai puțin decât malul drept.

În ultimii doi ani, diferențele s-au accentuat. Dacă pe malul drept economia s-a stabilizat, inflația a revenit la niveluri normale, iar cheltuielile guvernamentale pe cap de locuitor au crescut cu aproximativ 12%, în stânga Nistrului acestea au scăzut cu circa 27%.

„Acești doi ani sunt cei mai dramatici pentru malul stâng al Nistrului”, a concluzionat Veaceslav Ioniță.

Potrivit expertului, singurul domeniu în care regiunea transnistreană a investit mai mult decât malul drept este infrastructura rutieră. În ultimii zece ani, malul drept a alocat aproximativ 0,9% din PIB pentru reparația drumurilor, în timp ce în stânga Nistrului acest indicator a fost de aproximativ 1,2%.

În concluzie, economistul susține că modelul economic al regiunii din stânga Nistrului nu mai funcționează în parametrii anteriori. Veniturile bugetare sunt în scădere, cheltuielile se reduc, iar o parte semnificativă a acestora continuă să fie acoperită din surse netransparente, ceea ce pune sub semnul întrebării sustenabilitatea financiară a regiunii.