Reforma care va supăra pe mulți. Gavriliță pregătește resetarea facilităților fiscale

10 Dec. 2025, 13:10
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
10 Dec. 2025, 13:10 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Ministerul Finanțelor pregătește un proces de armonizare și aliniere a cotelor de impozitare, care va fi reflectat în politica fiscală pentru anul 2027. Declarația a fost făcută de ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, care susține că actualul sistem fiscal este fragmentat și favorizează evaziunea și subplata obligațiilor către stat.

Potrivit ministrului, chiar și în prezent, prin avizul Guvernului la o inițiativă legislativă a deputaților, numărul regimurilor fiscale este redus de la 12 la 11, urmând ca, în următorii ani, acesta să scadă treptat la 7–8 regimuri, iar pe termen mediu chiar la două sau maximum trei regimuri fiscale.

„Această fragmentare afectează uniformitatea sistemului. Avem diferențieri și «ciopârțeli» care duc direct la posibilități de evaziune și subplată a obligațiilor fiscale. Trebuie să ajungem la baze de impozitare mai uniforme, astfel încât statul să poată funcționa corect”, a declarat Gavriliță.

Ministrul a subliniat că reforma va presupune un exercițiu complex și cuprinzător, care va genera dezbateri inclusiv sensibile cu mediul de afaceri, însă autoritățile urmăresc să construiască un sistem coerent și sustenabil pe termen lung. „Cu siguranță vom avea o discuție interesantă, inclusivă, poate cu unele nemulțumiri, dar obiectivul este să facem lucrurile corect”, a precizat oficialul.

Datele prezentate anterior de economiști indică dimensiunea problemei. Într-un interviu pentru publicația ZIUA, economistul Veaceslav Ioniță a declarat că în Republica Moldova există peste 100 de facilități fiscale, iar impactul acestora asupra bugetului se ridică la circa 25 de miliarde de lei.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

17 Aug. 2026, 16:02
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  Ursu Victor
17 Aug. 2026, 16:02 // Bănci şi Finanţe //  Ursu Victor

Datoria de stat internă a Republicii Moldova a crescut în primele șapte luni ale anului 2026. Astfel, la sfârșitul lunii iulie, aceasta a ajuns la aproape 57,77 miliarde de lei, cu 5,78 miliarde de lei mai mult decât la începutul anului, arată datele Ministerului Finanțelor.

Potrivit calculelor în baza datelor oficiale, majorarea reprezintă circa 11,1% în numai șapte luni. La 1 ianuarie 2026, datoria internă constituia 52 miliarde de lei, iar la 31 iulie ajunsese la 57,7 miliarde de lei.

Cea mai mare parte a creșterii vine din finanțarea statului prin intermediul valorilor mobiliare de stat (VMS) plasate pe piața primară. Soldul acestora a urcat de la aproximativ 39,30 miliarde de lei la 44,69 miliarde de lei, ceea ce înseamnă o creștere de aproape 5,4 miliarde de lei de la începutul anului.

Astfel, VMS emise pe piața primară reprezintă deja aproximativ 77% din întreaga datorie de stat internă.

O creștere se observă și în cazul titlurilor de stat vândute direct populației. La începutul anului, soldul VMS plasate către persoanele fizice era de 650,36 milioane de lei, iar până la sfârșitul lunii iulie a ajuns la 1,03 miliarde de lei.

În numai șapte luni, suma a crescut cu 380,2 milioane de lei, echivalentul unui avans de aproximativ 58,5%. Cu toate acestea, titlurile cumpărate direct de populație reprezintă încă mai puțin de 2% din datoria internă totală.

O altă componentă o constituie VMS emise pentru anumite scopuri stabilite de lege, al căror sold se menține la 11,06 miliarde de lei, fără modificări față de începutul anului. Titlurile convertite însumează alte 983,73 milioane de lei.

Datele Ministerului Finanțelor mai scot în evidență și costul ridicat al împrumuturilor statului pe piața internă. În perioada ianuarie–iulie 2026, rata medie ponderată a dobânzii pentru VMS comercializate pe piața internă a fost de 9,51%, cu 0,43 puncte procentuale peste nivelul mediu din 2025.

În funcție de maturitate, dobânzile au variat. Pentru VMS cu scadența la 182 de zile rata a fost de 9,68%, iar pentru cele la 364 de zile – 9,65%. Titlurile pe doi ani au avut o dobândă medie de 7,20%, cele pe cinci ani – 7,40%, iar obligațiunile pe zece ani – 8%.

Ministerul Finanțelor explică majorarea datoriei interne prin finanțarea netă pozitivă de 5,395 miliarde de lei pe piața primară a VMS, la care se adaugă cele 380,2 milioane de lei rezultate din plasarea directă a titlurilor de stat către persoanele fizice.

În total, statul a adăugat astfel aproximativ 825 de milioane de lei pe lună la datoria internă în primele șapte luni ale anului. Dacă la începutul lui 2026 datoria internă era sub pragul de 52 de miliarde de lei, la sfârșitul lunii iulie aceasta se apropia deja de 58 de miliarde de lei.