Ouăle, combustibilii și serviciile trag prețurile în sus: inflația se menține la 7% în noiembrie

Scumpirile continuă să apese pe bugetele moldovenilor. În luna noiembrie 2025, prețurile medii de consum din Republica Moldova au crescut cu 0,3% față de luna octombrie, iar rata anuală a inflației s-a menținut la nivelul de 7%, arată datele publicate de Biroul Național de Statistică. Comparativ cu începutul anului, prețurile sunt mai mari cu 5,9%.

Creșterea lunară a inflației a fost determinată, în principal, de scumpirea mărfurilor nealimentare și a serviciilor prestate populației. Mărfurile nealimentare s-au scumpit, în medie, cu circa 0,6%, contribuind cu aproximativ 0,2 puncte procentuale la majorarea indicelui general al prețurilor, în timp ce serviciile au înregistrat o creștere medie de 0,4%.

Cele mai mari scumpiri la alimente s-au înregistrat la ouăle de găină, care s-au majorat cu aproape 19% într-o singură lună, urmate de peștele și fructele de mare sărate și afumate, cu aproape 10%. Laptele și produsele lactate s-au scumpit cu 0,7%. În același timp, fructele proaspete s-au ieftinit cu peste 4%, iar legumele cu circa 3,5%, temperând creșterea generală a prețurilor alimentare.

La capitolul mărfuri nealimentare, combustibilii și carburanții au fost principalul factor de presiune. Prețurile acestora au crescut, în medie, cu 2,1%, motorina scumpindu-se cu peste 6%, benzina cu aproape 2%, iar brichetele, peletele și cărbunele înregistrând, la rândul lor, majorări. De asemenea, medicamentele au fost mai scumpe cu aproximativ 0,8% față de luna octombrie.

Și serviciile au continuat să se scumpească. În noiembrie, tarifele pentru colectarea deșeurilor au crescut cu 2,4%, iar serviciile de transport de pasageri cu 1,5%. Cele mai mari creșteri din acest segment au fost înregistrate la transportul aerian, unde prețurile au urcat cu peste 6% într-o singură lună.

Privită în ansamblu, inflația de la începutul anului arată o creștere de 5,9% a prețurilor medii de consum, cu majorări de 5,7% la produsele alimentare, 2,4% la mărfurile nealimentare și aproape 11% la servicii. În ritm anual, serviciile rămân principalul motor al scumpirilor, cu un avans de peste 14% față de noiembrie 2024, în timp ce produsele alimentare s-au scumpit cu 6,3%, iar mărfurile nealimentare cu 2,7%.

În comparație cu alte state din regiune, rata lunară a inflației din Republica Moldova, de 0,3%, a fost mai mică decât cea înregistrată în Turcia sau Croația, dar peste nivelurile raportate în Polonia, Slovenia ori statele baltice, unde prețurile au stagnat sau chiar au scăzut ușor.

Potrivit BNM, inflația medie anuală este estimată la 7,7% pentru 2025 și 4,3% pentru 2026, potrivit rundei curente de prognoză.

Pentru mai multe știri urmărește-ne

pe TELEGRAM!

#statistică #preturi de consum #scumpiri #inflație

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Fostul premier Ion Sturza consideră că reforma bugetar-fiscală propusă de Guvern este, în ansamblu, una echilibrată, cu un impact pozitiv asupra veniturilor bugetare, chiar dacă efectele reale vor depinde de evoluția economiei și de comportamentul contribuabililor.

Într-o analiză publicată pe rețelele Facebook, Sturza afirmă că proiectul, conceput inițial pentru a aduce mai mulți bani la buget, s-a transformat într-o reformă „aproape neutră” din punct de vedere fiscal. Potrivit calculelor sale, unele măsuri vor reduce veniturile bugetare cu aproximativ 1,5–1,8 miliarde de lei, însă alte modificări vor genera încasări suplimentare de 3,5–4,3 miliarde de lei, ceea ce ar însemna un câștig net de 1,5–2,5 miliarde de lei.

Fostul premier estimează că majorarea scutirii personale va diminua veniturile bugetului cu circa 800 de milioane de lei, iar extinderea facilităților pentru profitul reinvestit cu încă 150–200 de milioane de lei. În același timp, majorarea impozitului pe dividende și câștigurile de capital, accizele mai mari la produsele considerate „vicii”, acciza la motorină, taxa suplimentară pe profitul băncilor, majorarea TVA pentru sectorul HoReCa și taxarea coletelor poștale ar urma să compenseze aceste pierderi și să aducă venituri suplimentare.

„Modest, dar totuși pe plus. Nu este o reformă extractivă, dar nici un mare stimulent pentru economie”, a remarcat Ion Sturza.

Totodată, el avertizează că estimările sunt teoretice și că rezultatele finale vor depinde de reacția economiei. În opinia sa, dacă economia va răspunde pozitiv, reforma ar putea aduce în următorii doi-trei ani încă 1,5–2 miliarde de lei la buget. În schimb, dacă vor scădea consumul, vor crește contrabanda sau băncile își vor reduce profitul impozabil prin optimizări fiscale, efectul asupra veniturilor bugetare ar putea deveni aproape neutru.

Sturza observă și o contradicție în filosofia reformei. Deși apreciază că aceasta este aliniată practicilor europene, fostul premier consideră că majorarea impozitării dividendelor și a câștigurilor de capital reduce atractivitatea investițiilor și randamentul capitalului, ceea ce nu reprezintă cel mai puternic argument pentru atragerea investitorilor.

În același timp, Ion Sturza apreciază modul în care Guvernul a comunicat reforma, afirmând că aceasta a fost prezentată „ca la carte”, prin accentul pus pe taxarea băncilor și a produselor cu accize majorate, ceea ce, în opinia sa, demonstrează „o altă formă de comunicare și o maturitate politică a tehnocrației moldovenești”.

În final, fostul premier le recomandă atât susținătorilor, cât și criticilor reformei să nu se grăbească cu concluziile, apreciind că actualul pachet fiscal reprezintă „o variantă acceptabilă pentru aproape toți”, neutră din punct de vedere politic și cu potențial de a avea un impact economic și social pozitiv.