Și pe „Vremuri bune”, impus să închidă brutăria. Dorin Mereuță: Când vin bandiții ai de ales: ori îl dai, ori ți-l iau

Dorin Mereuță, antreprenor și unul dintre cei mai cunoscuți brutari din Moldova, producătorul pâinii de autor „Dorin Mereuță” a anunțat ieri, 06.09.2021 că își sistează activitatea. Motivul ar presiunea din extern, asociate cu elementele anilor 90 și bandiți, care nu-i permit să-și dezvolte afacerea.

„Sunt impus de situație să anunț că brutăria nu va mai funcționa, cel puțin pentru o perioadă nedeterminată de timp, pentru că elementele anilor 90 nu au dispărut, pentur că atunci când vin bandiții – ai de ales: „ori îl dai, ori ți-l iau”. Nu știu ce vom face mai departe, vom vedea ce va spune justiția. Vă rog frumos, nu mai sunați, pentru că nu cred că în țară se mai poate soluționa ceva. Singura șansă pentru fiecare dintre noi este să fugim din țară. Este greu, sunt niște eforturi ce ne depășesc. Cel puțin, personal, am făcut maxim posibil să oferim tuturor un produs natural, însă, spre regret, nu ne-a reușit.”, a declarat Dorin Mereuță.

După care astăzi a fost anunțat că brutăria nu va mai funcționa.

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Ministerul Finanțelor a lansat consultările publice pentru actualizarea metodologiei de percepere a taxelor locale, o reformă mult așteptată de autoritățile publice locale, care ar urma să le ofere primăriilor mai mult control asupra modului în care sunt stabilite și încasate impozitele pe terenuri și bunuri imobiliare.

Ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, a subliniat că inițiativa nu urmărește neapărat majorarea taxelor, ci corectarea și clarificarea sistemului de impozitare, într-un context în care multe proprietăți sunt prost evidențiate sau deloc evaluate.

„Suntem abia la etapa de consultări. Nu putem spune acum dacă taxele vor crește. Ideea este ca primăriile să poată stabili mai corect și mai exact aceste taxe, în funcție de realitatea pe care o cunosc ele cel mai bine. În multe cazuri avem terenuri și proprietăți nedelimitate, neevaluate, ceea ce creează dificultăți majore pentru primării în a încasa ceea ce li se cuvine”, a explicat Gavriliță.

Potrivit ministrului, noua metodologie va oferi administrațiilor locale libertatea de a stabili coeficienți și mărimi de impozitare, pe baza unei baze de date mai clare și mai transparente.

„Va fi la discreția primăriilor să fixeze aceste coeficienți, într-o realitate mai transparentă. Scopul este să colectăm mai corect, nu arbitrar”, a punctat ministrul Finanțelor.

În perioada 2020–2022, impozitul pe terenuri agricole a fost fixat centralizat – de exemplu 1,5 lei pentru un grad-hectar pentru terenurile arabile cu indici cadastrali și 110 lei pe hectar pentru cele fără indici, în timp ce fânețele și pășunile erau taxate la jumătate (0,75 lei/grad-hectar sau 55 lei/ha). Din 2023, însă, aceste cote nu mai sunt stabilite de Guvern, ci sunt delegate autorităților locale, care decid nivelul taxelor pentru terenuri agricole, intravilan și extravilan. Pentru terenurile intravilane ale gospodăriilor, până în 2022 impozitul era de 1 leu la 100 m² în sate, 2 lei în orașe și 10 lei la 100 m² în Chișinău și Bălți, iar pentru terenurile firmelor putea ajunge la 30 lei la 100 m². La clădiri, persoanele fizice și firmele plăteau între 0,1% și 0,3% din valoarea imobilului, în funcție de destinație, iar pentru locuințe cota minimă este de 0,05%, cu penalizări drastice pentru casele mari: până în 2023, impozitul se majora de 10 ori pentru locuințele peste 200 m² și de 15 ori pentru cele peste 300 m².