Sîrbu, „simțindu-se abuzat”, merge la Procuratură pentru a se plânge pe paza de la Președinție

Deputatul Sergiu Sîrbu a depus o plângere la Procuratura Generală împotriva angajaților Serviciului de Protecție și Pază de Stat, care, potrivit deputatului, au încălcat Codul Penal și au făcut exces de zel la îndeplinirea ordinelor ilegale. Se întâmplă după că deputatului i-a fost limitat accesul la ședința Consiliului Suprem de Securitate.

„Așa cum am promis, voi merge pe toate căile legale pentru ca cei care au înfăptuit abuzul de la Președinție, când, într-un mod absolut inexplicabil, mi-a fost interzis accesul la ședința Consiliului Suprem de Securitate, să fie trași la răspundere. În 26 februarie, ofițerii Serviciului de Protecție și Pază de Stat, care asigurau paza și protecția Președinției, au dat dovadă de un tratament inuman și degradant, faptă care se înscrie Codul Penal al Republicii Moldova”, a scris Sergiu Sîrbu pe pagina sa de Facebook.

Amintim că, deputatul Platformei parlamentare „Pentru Moldova” a declarat că a primit două scrisori de la Cancelaria Președinției, prin care a fost invitat inițial să participe la ședința CSS, iar ulterior i s-a comunicat să nu se prezinte. Ulterior, Maia Sandu a precizat că Președintele Comisie de securitate, apărare și ordine publică, deputatul Platformei „Pentru Moldova”, Sergiu Sîrbu nu a fost lăsat la participe astăzi la ședința Consiliului Suprem de Securitate (CSS) din cauza unui conflict de interese.

#Procuratura Generala #CSS #Sergiu Sirbu

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Ucraina intenționează să ceară modificarea proiectului de acord propus de Statele Unite privind resursele minerale, solicitând în special majorarea investițiilor americane, potrivit agenției Bloomberg, care citează surse apropiate negocierilor.

Oficialii de la Kiev se tem că actuala formă a acordului ar putea complica parcursul european al Ucrainei, întrucât documentul prevede drepturi exclusive pentru SUA în toate proiectele majore de infrastructură și în distribuția profitului generat de un fond comun de investiții. De asemenea, accesul extins la resurse strategice ar putea marginaliza Uniunea Europeană în relația economică cu Ucraina.

Un alt punct sensibil este posibilitatea ca înțelegerea să implice, direct sau indirect, obligația Ucrainei de a compensa sprijinul militar și economic oferit de SUA de la începutul invaziei ruse.

Pe 28 martie, oficialii ucraineni au avut o videoconferință cu partenerii americani, inclusiv cu juriști specializați, pentru a cere clarificări și a semnala potențialele conflicte dintre acord și obiectivele strategice ale Kievului.

Potrivit surselor Bloomberg, reprezentanții SUA nu au respins categoric îngrijorările Ucrainei, în special în ceea ce privește compatibilitatea acordului cu ambițiile de aderare la UE. Acest lucru sugerează că Washingtonul ar putea fi deschis la renegocierea anumitor clauze.

Discuțiile privind acordul au început la începutul lui 2025, iar semnarea era planificată pentru sfârșitul lunii februarie, în cadrul vizitei lui Volodimir Zelenski la Washington. Însă, în urma unei confruntări publice cu fostul președinte Donald Trump și actualul vicepreședinte J.D. Vance, Zelenski a părăsit prematur Casa Albă, amânând finalizarea acordului.

Ulterior, pe 19 martie, Trump și Zelenski au avut o primă convorbire telefonică de reconciliere, iar pe 24 martie Trump a anunțat că un acord este „aproape gata de semnare”.

Pe 27 martie, deputatul Radei Supreme, Yaroslav Jeleznîak, precum și publicațiile Bloomberg și Financial Times, au dezvăluit condițiile preliminare ale acordului. Documentul includea accesul SUA la resursele de petrol și gaze din întreaga țară, o durată nedeterminată a acordului, și stipula că modificările pot fi făcute doar cu acordul părții americane. Totodată, nu existau mențiuni despre garanții de securitate oferite de SUA Ucrainei, nici măcar „indirecte”, potrivit lui Jeleznîak.