Sistemul EES a dat peste cap traficul din aeroporturile europene. Cum vrea UE să elimine blocajele

Comisia Europeană va iniția noi discuții cu statele membre pentru a reduce întârzierile provocate de noul sistem de control la frontierele externe ale spațiului Schengen, după ce companiile aeriene și operatorii aeroportuari au semnalat cozi lungi și probleme pentru călătorii din afara Uniunii Europene, relatează publicația POLITICO.

Potrivit sursei citate, într-o scrisoare adresată reprezentanților industriei aviatice, comisarul european pentru migrație, Magnus Brunner, a declarat că Sistemul de Intrare/Ieșire (Entry/Exit System – EES) are scopul de a consolida securitatea Uniunii Europene, fără a crea disconfort inutil vizitatorilor din afara spațiului Schengen.

Magnus Brunner a precizat că, în majoritatea statelor membre și aeroporturilor europene, sistemul funcționează bine, însă în anumite locații pasagerii sunt nevoiți să aștepte mai mult din cauza deficitului de personal sau a infrastructurii insuficiente. Pentru a reduce cozile și întârzierile, Comisia Europeană va intensifica dialogul cu statele membre care întâmpină dificultăți în aplicarea sistemului EES și le va oferi sprijin suplimentar pentru depășirea problemelor. Totodată, autoritățile naționale pot suspenda temporar colectarea datelor biometrice în perioadele aglomerate, pentru a fluidiza trecerea frontierei.

Sistemul EES, implementat treptat începând din octombrie 2025 și devenit obligatoriu pentru toți cetățenii din afara UE care intră în spațiul Schengen pentru șederi de scurtă durată din 10 aprilie 2026, înlocuiește ștampilarea pașapoartelor cu înregistrarea amprentelor digitale și fotografierea călătorilor.

Totuși, implementarea sa, aflată în responsabilitatea autorităților naționale, a fost afectată de probleme tehnice și de lipsa infrastructurii sau a personalului suficient în unele puncte de frontieră, ceea ce a dus la creșterea timpilor de așteptare.

Potrivit POLITICO, deși Comisia Europeană a susținut anterior că sistemul funcționează corespunzător, președinta instituției, Ursula von der Leyen, a recunoscut că există probleme tehnice care necesită soluții suplimentare.

Conform datelor obținute de POLITICO, de la lansarea sistemului în octombrie 2025, peste 43 700 de persoane au fost împiedicate să intre în Uniunea Europeană din cauza nerespectării regulilor. Dintre acestea, aproximativ 16 400 nu au putut justifica scopul călătoriei, 8. 700 riscau să depășească perioada legală de ședere, iar peste 400 au încercat să treacă frontiera folosind documente falsificate.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#sistemul ees #aeroporturi #Comisia Europeană

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Băncile din Republica Moldova au acordat în luna iulie 2026 credite noi în valoare totală de 7,395 miliarde de lei, cea mai mare parte a finanțărilor fiind contractată de mediul de afaceri, arată datele Băncii Naționale a Moldovei.

Potrivit BNM, 62,4% din volumul total al creditelor noi a revenit mediului de afaceri, iar 37,6% persoanelor fizice. Raportat la volumul total, este vorba despre aproximativ 4,6 miliarde de lei acordate businessului și circa 2,8 miliarde de lei populației.

În cazul companiilor nefinanciare, creditele noi în moneda națională prezentate de BNM au însumat 2,328 miliarde de lei, la o rată nominală medie a dobânzii de 8,58%. Împrumuturile în valută acordate acestei categorii au ajuns la 1,589 miliarde de lei, cu o dobândă medie de 5,04%.

Mediul financiar nebancar a contractat credite noi de 248 milioane de lei în moneda națională, la o dobândă medie de 8,79%, și echivalentul a 187 milioane de lei în valută, pentru care rata medie a fost de 5,75%.

Cele mai scumpe împrumuturi în lei din segmentul de business prezentat de BNM au fost cele acordate persoanelor fizice care practică activitate economică. Acestea au contractat 101 milioane de lei, la o rată nominală medie de 10,34%. În valută, volumul a fost de numai 0,5 milioane de lei, la o dobândă de 5,18%.

În cazul populației, creditele de consum au continuat să atragă sume importante. În iulie, persoanele fizice au contractat credite noi de consum în lei în valoare de 1,748 miliarde de lei, la o rată nominală medie de 10,83%. Creditele de consum în valută au avut un volum nesemnificativ, de circa 0,1 milioane de lei, însă dobânda medie a ajuns la 9,46%.

Totodată, creditele imobiliare noi acordate populației au depășit pragul de un miliard de lei într-o singură lună. Volumul acestora a constituit 1,007 miliarde de lei, la o dobândă nominală medie de 7,97%.

Datele detaliate ale BNM arată că grosul creditelor de consum în lei este contractat pe perioade de doi până la cinci ani. În această categorie au fost acordate 1,559 miliarde de lei, la o rată medie de 10,76%.

Creditele de consum cu o maturitate de până la 12 luni au însumat 66 milioane de lei, cu o dobândă de 11,20%, iar cele contractate pe o perioadă între un an și doi ani au totalizat 96 milioane de lei, cu o rată medie de 10,73%.

Cele mai scumpe credite de consum au fost cele cu maturitatea de peste cinci ani. Deși volumul lor a fost de numai 27 milioane de lei, rata nominală medie a dobânzii a ajuns la 14,29%.

Astfel, datele BNM arată că în timp ce companiile beneficiază de costuri ale finanțării în lei de aproximativ 8–10%, populația plătește sensibil mai mult pentru creditele de consum, dobânzile depășind 10% și ajungând, în funcție de maturitate, la peste 14%.