Situație de nedescris! Moldova își pierde tinerii în timp record. Sărăcia îi alungă peste graniță

Numărul populației Republicii Moldovala la 1 ianuarie 2022 era de 2,6 mil. Ponderea tinerilor era 25,8%, relevă datele Biroului Național de Statistică.

În perioada 2018-2022, numărul tinerilor s-a redus cu 5,2 mii persoane (sau cu 3,0%).

Potrivit Strategiei naționale de dezvoltare 2030, populația scade în toate regiunile, raioanele și localitățile. Ceva mai puțin au avut de suferit orașul Chișinău și orașele și satele din imediata apropiere de capitală. În mod deosebit se evidențiază scăderea din ultimul deceniu al populației în raioanele Basarabeasca, Cimișlia, Dondușeni, Soroca și Nisporeni, precum și în municipiul Bălți, cu rate de scădere a populației de circa 20%. În prezent, circa 5% din populația țării locuiește în comune rurale foarte mici (sub 1000 oameni) și relativ izolate, în care, o bună parte din gospodării sunt abandonate. Conform datelor recensământului din 2014, circa 18% din casele și apartamentele din țară nu sunt populate.

Piramida vârstelor s-a subțiat puternic, anunțând o creștere a ratei de dependență demografică a vârstnicilor de la 13% în 2015 la circa 25% către anul 2030. În mediul urban, după cum arată și perspectiva îmbătrânirii populației este mai accentuată.

Dacă rata natalității în Republica Moldova se înscrie în tiparul predominant al Europei de Est, atunci rata mortalității este neobișnuit de înaltă. Din această cauză, în ultimii 20 de ani sporul natural al populației din Republica Moldova a fost puternic negativ, în special în mediul rural. În combinație cu emigrarea, aceasta a dus la scăderea rapidă a numărului populației.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

#număr #tineri #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Activitatea economică din Republica Moldova este estimată să rămână relativ stabilă în trimestrul I 2026, însă cu presiuni moderate pe prețuri, arată datele Biroul Național de Statistică, publicate în baza rezultatelor Anchetei de conjunctură realizate în rândul managerilor.

Potrivit estimărilor, situația economică, veniturile din vânzări și numărul de salariați vor înregistra, per ansamblu, o relativă stabilitate, în timp ce prețurile produselor sunt așteptate să crească moderat în majoritatea sectoarelor.

În industria prelucrătoare, managerii anticipează stabilitate a situației economice și a numărului de salariați, însă o scădere moderată a veniturilor din vânzări. În același timp, prețurile produselor industriale ar urma să crească moderat. În construcții, așteptările indică stabilitate economică și a veniturilor, dar și o creștere a numărului de salariați, în timp ce prețurile lucrărilor ar putea rămâne aproape neschimbate. Comerțul cu amănuntul și serviciile sunt prognozate să evolueze stabil din punct de vedere economic, cu o ușoară creștere a veniturilor și o majorare moderată a prețurilor de vânzare.

Analiza pe clase de mărime arată diferențe mari. Întreprinderile mari anticipează o scădere moderată a veniturilor din vânzări și a numărului de salariați, în paralel cu o creștere a prețurilor. Întreprinderile mijlocii și mici prognozează, de asemenea, reduceri ale veniturilor și ale personalului, însă într-un ritm mai temperat. În schimb, întreprinderile micro se așteaptă la o ușoară creștere a veniturilor și a numărului de salariați, concomitent cu majorări moderate ale prețurilor.

Datele BNS relevă totodată că, în trimestrul IV 2025, 54% dintre respondenți s-au confruntat cu limitări în activitatea economică. Principala problemă semnalată a fost cererea insuficientă pe piață, urmată de dificultăți financiare și lipsa forței de muncă calificate. Printre factorii care au afectat negativ activitatea întreprinderilor se numără și consecințele războiului din Ucraina.

În ansamblu, perspectivele pentru începutul anului 2026 indică o economie aflată într-o zonă de stagnare controlată, cu presiuni inflaționiste moderate și riscuri persistente legate de cerere și de condițiile financiare.