Situație gravă în Republica Moldova! Aurescu: România asigură peste 90% din necesarul de consum de energie electrică

România asigură Republicii Moldova în acest moment peste 90% din necesarul de consum de energie electrică, a declarat sâmbătă ministrul Afacerilor Externe Bogdan Aurescu, la Digi 24.

„Situaţia este gravă, pentru că în acest moment Republica Moldova are o situaţie energetică foarte complicată, fiind dependentă sută la sută de resurse externe şi în ceea ce priveşte gazul şi în ceea ce priveşte energia electrică.

Pentru energie electrică deja România în acest moment asigură cred că peste 90% din necesarul de consum al Republicii Moldova.

Din acest punct de vedere, aş spune că reacţia României a fost extrem de promptă de la momentul în care de fapt după bombardamentele din Ucraina Ucraina nu a mai putut să exporte energie electrică în Republica Moldova. Şi atunci, acel necesar pe care Republica Moldova îl cumpăra din Ucraina a fost şi este asigurat în acest moment de către România”, a afirmat Aurescu, la Digi24.

Potrivit acestuia, deocamdată România poate asigura acest necesar, iar „specialiştii în energie pot să spună mai bine care sunt intervalele de timp pe care se poate conta” pentru livrări de energie electrică.

El a afirmat că România a ajutat republica Moldova şi cu furnizarea de păcură şi lemn de foc.

„De asemenea, am ajutat Republica Moldova prin furnizarea de păcură, de lemn de foc. Guvernul a aprobat 130.000 de metri cubi de lemn de foc la solicitarea Republicii Moldova. Continuăm cu apelurile la comunitatea internaţională pentru a acorda granturi Republicii Moldova ca să poată să cumpere energie de pe piaţa liberă”, a mai susţinut ministrul.

#Energie #Moldova #Romania

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova nu își poate permite să majoreze salariile și cheltuielile publice fără o bază fiscală solidă și fără o colectare mai eficientă a impozitelor, a declarat ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, în cadrul ședinței Comisiei naționale pentru consultări și negocieri colective.

Oficialul a susținut că dezvoltarea economică și nivelul de trai nu preced plata impozitelor, ci sunt rezultatul unui sistem fiscal funcțional și al investițiilor publice finanțate din veniturile colectate de stat.

„Statele nu au ajuns bogate și după asta au început să plătească impozite. Statele au învățat să colecteze impozite, să investească în infrastructură, educație și servicii publice, iar astfel s-au dezvoltat. Suntem la coda Europei la colectarea impozitelor și la nivelul statelor din Africa”, a declarat Gavriliță.

Ministrul a afirmat că Republica Moldova se confruntă în continuare cu un deficit bugetar mare, acumulat pe fondul unor perioade dificile din ultimii ani, când sprijinul acordat populației a crescut mai rapid decât economia.

Potrivit acestuia, majorările salariale nu pot fi susținute prin împrumuturi permanente.

„Pe datorie salarii nu putem să creștem. Asta înseamnă să transferăm povara pe umerii copiilor noștri. Nu putem continua să majorăm salariile fără să avem acoperire financiară”, a subliniat ministrul.

Andrian Gavriliță a apărat necesitatea eliminării unor facilități și scutiri fiscale. El a argumentat că veniturile suplimentare sunt necesare pentru finanțarea investițiilor și a cheltuielilor sociale.

În același timp, oficialul a susținut că cele mai mari pierderi fiscale nu provin de la persoanele cu venituri mici, ci din zonele unde există capacitate de plată, dar statul nu reușește să colecteze eficient impozitele.

„Cele mai mari ratări și pierderi nu vin de la oamenii săraci, care au un coș mic de consum. Se întâmplă acolo unde există capacitate de plată, însă statul nici măcar nu încearcă suficient să colecteze”, a declarat ministrul.

Ministerul Finanțelor a propus spre consultare politica fiscală pentru anul 2027. Printre principalele prevederi ale documentului se numără uniformizarea TVA la 20%, instituirea unei cote unice de contribuții de asigurări sociale (CNAS) de 21% pentru majoritatea salariaților din sectoarele public și privat, profitul distribuit ar putea fi impozitat cu 15%, iar impozitul pe bunurile imobile și impozitul funciar, acestea urmând să fie stabilite între 0,1% și 1%.