Slovacia se teme de oprirea tranzitului gazelor rusești: Vizită crucială a lui Fico la Kremlin

Premierul Slovaciei, Robert Fico, urmează să efectueze o vizită la Moscova pe 23 decembrie, unde se va întâlni cu președintele rus Vladimir Putin. Anunțul a fost făcut de președintele Serbiei, Aleksandar Vučić, care a precizat că discuțiile vor viza oprirea tranzitului gazelor naturale rusești prin Ucraina începând cu 1 ianuarie 2025. Slovacia, unul dintre statele care depind de acest traseu de aprovizionare, este îngrijorată de impactul opririi livrărilor.

„Din câte știu neoficial, luni (23 decembrie), Fico va merge la Putin ca lider al unui stat membru al Uniunii Europene. Nu mai e nevoie să explic ce reacții va stârni acest lucru printre ceilalți lideri europeni, complicând și mai mult situația”, a declarat Vučić, citat de Pink TV.

Premierul slovac a acuzat recent Ucraina, prin președintele Volodimir Zelenski, de încercări de influențare financiară. Fico susține că, în urma unei discuții despre pierderile de 500 de milioane de euro anual ale Slovaciei din cauza opririi tranzitului, Zelenski i-ar fi propus ca Slovacia să sprijine aderarea Ucrainei la NATO în schimbul unei compensații financiare din activele rusești înghețate. „Am răspuns: ‘Niciodată!’”, a declarat Robert Fico, calificând propunerea drept „absurdă”.

Tranzitul gazelor naturale rusești prin Ucraina este reglementat de un contract încheiat în 2019, care expiră la sfârșitul lunii decembrie 2024. Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a reiterat că Kievul nu intenționează să prelungească acest contract.

Din cele cinci rute de livrare a gazelor rusești în Europa care funcționau înainte de război, doar una va rămâne activă după 2025 – gazoductul „TurkStream”. Oprirea tranzitului prin Ucraina ar însemna pierderi anuale de aproximativ 5,3 miliarde de dolari pentru Gazprom, conform estimărilor Ministerului Economiei din Rusia.

În timp ce companiile energetice și marii consumatori industriali din Slovacia, Ungaria, Austria și Italia au cerut Comisiei Europene să găsească o soluție pentru continuarea tranzitului prin Ucraina, Bruxelles-ul a transmis că regiunea este pregătită pentru oprirea livrărilor și dispune de surse alternative de aprovizionare.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#gaz #Putin #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

În anul 2024, veniturile disponibile ale populației din Republica Moldova au constituit în medie 5 283,8 lei lunar per persoană, în creștere cu 7,5% față de 2023, potrivit datelor oficiale. Ajustate la inflație, veniturile reale s-au majorat cu 2,7%, însă decalajele dintre mediul urban și cel rural rămân semnificative, potrivit datelor Biroului Național de Statistică.

Cea mai importantă sursă de venit rămâne activitatea salarială, cu o pondere de 55,8%, urmată de prestațiile sociale – 20,9%. Veniturile din activități pe cont propriu au contribuit cu 10,1%, iar transferurile din afara țării, deși încă semnificative (10,2%), au înregistrat o scădere de 0,9 puncte procentuale față de anul precedent.

Venitul lunar mediu în urban a fost cu 2 536,8 lei mai mare decât în rural, adică de 1,6 ori mai mare. În mediul urban, salariile contribuie cu 65% la veniturile totale, iar în rural – doar cu 44,4%. Gospodăriile din sate sunt mult mai dependente de activitatea agricolă (11,1%) și transferurile din străinătate (12,8%), față de 8,1% în urban.

Venitul mediu pe persoană scade odată cu creșterea numărului de membri ai gospodăriei. O persoană care locuiește singură dispune de 6 190,6 lei/lună, în timp ce într-o gospodărie cu 5 persoane și mai multe, suma scade la 3 367,7 lei/persoană.

Cheltuielile de consum au fost în medie de 4 407 lei/persoană/lună, în creștere cu 3,7% față de 2023, dar în termeni reali, populația a cheltuit cu 0,9% mai puțin. Cele mai mari cheltuieli s-au înregistrat pentru: produse alimentare și băuturi nealcoolice – 39,9%, locuință, apă, electricitate și gaze – 17,2% și îmbrăcăminte și încălțăminte – 7,7%.

Cheltuielile din urban au fost, în medie, de 5 611,6 lei/persoană, cu 2 132,6 lei mai mari decât în rural. Locuitorii urbani cheltuie mai mult pentru transport, sănătate, educație, cultură și restaurante, în timp ce cei din rural alocă mai mult pentru hrană (46,6%) și utilități (19,2%).

Cheltuielile în natură sunt mai frecvente în gospodăriile rurale (10,3% din total), reflectând autoconsumul din agricultură și ajutoarele primite.

În 2024, 10,8% din populație a cheltuit peste 10% din buget pentru sănătate (15,5% în urban și 7,2% în rural). Totodată, 11,4% din populație a alocat peste 30% din venitul disponibil pentru întreținerea locuinței – în scădere față de 13,6% în 2023.