Slovacia se teme de oprirea tranzitului gazelor rusești: Vizită crucială a lui Fico la Kremlin

Premierul Slovaciei, Robert Fico, urmează să efectueze o vizită la Moscova pe 23 decembrie, unde se va întâlni cu președintele rus Vladimir Putin. Anunțul a fost făcut de președintele Serbiei, Aleksandar Vučić, care a precizat că discuțiile vor viza oprirea tranzitului gazelor naturale rusești prin Ucraina începând cu 1 ianuarie 2025. Slovacia, unul dintre statele care depind de acest traseu de aprovizionare, este îngrijorată de impactul opririi livrărilor.

„Din câte știu neoficial, luni (23 decembrie), Fico va merge la Putin ca lider al unui stat membru al Uniunii Europene. Nu mai e nevoie să explic ce reacții va stârni acest lucru printre ceilalți lideri europeni, complicând și mai mult situația”, a declarat Vučić, citat de Pink TV.

Premierul slovac a acuzat recent Ucraina, prin președintele Volodimir Zelenski, de încercări de influențare financiară. Fico susține că, în urma unei discuții despre pierderile de 500 de milioane de euro anual ale Slovaciei din cauza opririi tranzitului, Zelenski i-ar fi propus ca Slovacia să sprijine aderarea Ucrainei la NATO în schimbul unei compensații financiare din activele rusești înghețate. „Am răspuns: ‘Niciodată!’”, a declarat Robert Fico, calificând propunerea drept „absurdă”.

Tranzitul gazelor naturale rusești prin Ucraina este reglementat de un contract încheiat în 2019, care expiră la sfârșitul lunii decembrie 2024. Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a reiterat că Kievul nu intenționează să prelungească acest contract.

Din cele cinci rute de livrare a gazelor rusești în Europa care funcționau înainte de război, doar una va rămâne activă după 2025 – gazoductul „TurkStream”. Oprirea tranzitului prin Ucraina ar însemna pierderi anuale de aproximativ 5,3 miliarde de dolari pentru Gazprom, conform estimărilor Ministerului Economiei din Rusia.

În timp ce companiile energetice și marii consumatori industriali din Slovacia, Ungaria, Austria și Italia au cerut Comisiei Europene să găsească o soluție pentru continuarea tranzitului prin Ucraina, Bruxelles-ul a transmis că regiunea este pregătită pentru oprirea livrărilor și dispune de surse alternative de aprovizionare.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#gaz #Putin #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Ministerul Finanțelor avertizează, în analiza riscurilor bugetar-fiscale, că Termoelectrica rămâne una dintre cele mai sensibile vulnerabilități ale statului, în pofida faptului că a raportat profit în 2024. Compania este cel mai mare producător de stat de energie termică și electrică din Republica Moldova și furnizează aproximativ 15% din energia electrică a țării și asigură încălzirea centralizată pentru circa 80% din populația municipiului Chișinău.

Termoelectrica a fost creată în 2015, prin fuziunea a trei întreprinderi municipale, moștenind datorii financiare semnificative și o infrastructură îmbătrânită. Compania operează trei centrale de cogenerare, vinde energia electrică către Energocom și livrează direct agent termic consumatorilor din capitală.

Potrivit documentului Ministerului Finanțelor, pentru perioada 2024–2028 a fost aplicat un test de stres care arată că, deși unele modernizări au îmbunătățit eficiența, provocările structurale rămân majore, în special necesarul ridicat de investiții și riscurile asociate ciclului de viață al activelor. Un element cheie semnalat este faptul că ratele de lichiditate „par sănătoase”, însă această imagine este în mare parte artificială.

Ministerul explică faptul că indicatorii de lichiditate sunt îmbunătățiți prin reclasificarea arieratelor vechi, în special a celor 1,3 miliarde de lei datorate către Moldovagaz”, ca datorii pe termen lung. Această mutare reduce datoriile curente și „cosmetizează” indicatorii financiari, fără a rezolva problema de fond.

Testele de stres mai arată o expunere ridicată la riscul valutar. Majoritatea împrumuturilor actuale și viitoare sunt denominate în valută, iar o simplă depreciere a leului ar putea majora pierderile companiei cu circa 90 de milioane de lei. Într-un scenariu combinat – șoc de PIB, curs de schimb și rată a dobânzii – pierderile ar putea crește cu încă 120 de milioane de lei, ceea ce ar genera o presiune fiscală semnificativă.

În paralel, Termoelectrica se confruntă cu scăderea cererii de încălzire urbană, determinată de tendințele demografice din Chișinău și de eficientizarea energetică a clădirilor noi. În același timp, infrastructura învechită reduce fiabilitatea operațională, limitând capacitatea companiei de a-și crește veniturile într-un mod sustenabil.

Ministerul Finanțelor identifică patru riscuri majore pentru buget: dependență bugetară implicită: rolul critic al companiei în sezonul rece o transformă într-un risc fiscal „de facto”, orice avarie majoră putând genera necesitatea unui sprijin bugetar imediat, criza infrastructurii amânată: deși este planificată construcția unei noi centrale de 55 MW cu finanțare de la Banca Mondială, proiectul nu este așteptat înainte de 2027, lăsând o perioadă de expunere critică, politica tarifară cvasi-fiscală: tarifele reglementate de ANRE pot fi întârziate sau limitate din motive sociale și politice, generând costuri nerecuperate care se transformă în pasive ascunse și structură de capital împovărată: datoriile moștenite limitează capacitatea de finanțare și pot amâna modernizarea infrastructurii critice.