Tsunami financiar! Cei mai bogați oameni ai planetei pierd 208 miliarde într-o singură zi

Cei mai bogați 500 de oameni de pe planetă au pierdut, într-o singură zi, 208 miliarde de dolari, după ce președintele american Donald Trump a anunțat noi tarife vamale, declanșând un val de turbulențe fără precedent pe piețele financiare globale, relatează Agerpres, citând Bloomberg.

Aceasta este a patra cea mai mare scădere zilnică înregistrată de la crearea Indicelui Miliardarilor Bloomberg, acum 13 ani, și cea mai mare pierdere colectivă de la vârful crizei generate de pandemia COVID-19.

Mark Zuckerberg și Jeff Bezos se află în fruntea listei celor mai afectați de prăbușirea bursieră.

Zuckerberg a pierdut 17,9 miliarde de dolari după ce acțiunile Meta au scăzut cu 9% într-o singură zi.
Bezos, fondatorul Amazon, a pierdut aproape 16 miliarde de dolari în urma unei scăderi similare a titlurilor companiei sale, ajunse la un recul de peste 25% față de vârful din februarie.

Elon Musk, consilier economic informal al lui Trump și CEO al Tesla, a pierdut 110 miliarde de dolari de la începutul anului, dintre care 11 miliarde doar joi, în urma haosului bursier. Este una dintre cele mai severe căderi financiare personale din istoria modernă a bursei americane.

Tarifele de 20% impuse Uniunii Europene au afectat direct industria produselor de lux. Bernard Arnault, președintele LVMH, a pierdut 6 miliarde de dolari, pe fondul scăderii cererii anticipate pentru branduri precum Christian Dior, Bulgari și Louis Vuitton.

La rândul său, Tobi Lutke, CEO al Shopify, a înregistrat o pierdere de 1,5 miliarde de dolari, după ce acțiunile companiei canadiene s-au prăbușit cu 20% la bursa din Toronto.

Într-un peisaj dominat de pierderi colosale, Carlos Slim, cel mai bogat om din Mexic, a reușit să-și crească averea cu 4%, ajungând la 85,5 miliarde de dolari, după ce Mexicul a fost exclus de pe lista tarifelor americane. Bursa din Mexic a urcat cu 0,5%, într-un contrast total cu trendul global.

Decizia lui Donald Trump de a impune noi tarife vamale a aruncat piețele în haos și a generat una dintre cele mai mari pierderi de avere din istorie pentru elita financiară globală. Dacă pentru unii e vorba doar de cifre, pentru bursele mondiale e deja o lovitură de proporții, iar efectele economice abia încep să se simtă.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#bogati #decizie #tarife #Trump

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Premierul Norvegiei, Jonas Gahr Støre, a cerut Uniunii Europene să renunțe la moratoriul privind explorarea și exploatarea resurselor de petrol și gaze din regiunea arctică, argumentând că securitatea energetică a Europei trebuie să primeze în actualul context geopolitic.

Într-un interviu acordat publicației Financial Times, premierul norvegian a calificat drept „nejustificată” poziția Bruxelles-ului față de exploatarea hidrocarburilor din nordul extrem al continentului.

Potrivit lui Støre, după declanșarea războiului dintre Rusia și Ucraina, Europa a devenit deja dependentă de gazele extrase în Arctica. El a amintit că majorarea exporturilor de gaze către Uniunea Europeană după 2022 a fost asigurată în mare parte de gazul natural lichefiat produs la terminalul din Hammerfest.

„Când a început războiul din Ucraina, am crescut exporturile de gaze către Uniunea Europeană, iar întreaga creștere a fost asigurată de Arctica. Era vorba despre gaz natural lichefiat din Hammerfest”, a declarat premierul norvegian.

Oficialul a avertizat că, dacă Europa nu dorește aceste resurse energetice, ele vor fi redirecționate către alte piețe. Totodată, el a întrebat dacă statele europene consideră mai sigur să depindă de livrările din Golful Persic, din Qatar sau din Statele Unite.

Declarațiile vin pe fondul schimbărilor geopolitice majore din ultimii ani. Norvegia încearcă să se poziționeze drept principalul furnizor democratic de energie pentru Europa, în timp ce războiul din Orientul Mijlociu și tensiunile privind Groenlanda au readus Arctica în centrul preocupărilor de securitate ale Occidentului.

În acest context, Bruxelles-ul analizează actualizarea strategiei sale pentru Arctica. Potrivit autorităților norvegiene, gazul provenit din această regiune ar trebui privit drept un activ strategic pentru securitatea energetică europeană și nu exclusiv prin prisma obiectivelor climatice.

Norvegia susține că exploatările din Marea Barents nu pot fi comparate cu imaginea clasică a Arcticii, asociată cu ghețari, regiuni izolate și ecosisteme fragile. Companii precum Equinor și Var Energi dezvoltă deja proiecte importante în această zonă, iar eliminarea restricțiilor europene ar facilita accesul la finanțare din partea băncilor europene.

În același timp, tema rămâne sensibilă în interiorul Uniunii Europene. Diplomați europeni au recunoscut că există în continuare îngrijorări majore privind impactul asupra mediului și efectele asupra schimbărilor climatice.

Premierul norvegian a respins însă acuzațiile că Oslo folosește argumentele de securitate pentru a-și promova industria petrolieră. Potrivit acestuia, Europa are interesul să dezvolte resurse energetice produse conform celor mai stricte standarde tehnologice și de mediu din lume.

Comisia Europeană a confirmat că strategia pentru Arctica este în curs de actualizare pentru a reflecta noul context geopolitic și geoeconomic, subliniind însă că obiectivele privind protecția mediului, combaterea schimbărilor climatice și dezvoltarea durabilă rămân priorități pentru Uniunea Europeană.