Slusari detonează mitul legii ajutorului pentru agricultură: Rambursarea TVA – doar pe hârtie. Fermierii sunt păcăliți

11 Apr. 2025, 14:24
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
11 Apr. 2025, 14:24 // Actual //  Ursu Victor

Fostul președinte al Asociației Forța Fermierilor, Alexandr Slusari, critică modificările adoptate recent de Parlament la Legea privind Programul de rambursare a TVA pentru producătorii agricoli, calificându-le drept ineficiente și lipsite de impact real pentru fermieri.

Slusari afirmă că legea este, în realitate, „aproape moartă”, iar modificările operate nu schimbă cu nimic situația din teren. „Foarte puțini fermieri mai pot beneficia de acest act normativ, deoarece plafonul a rămas neschimbat.

Pentru a ilustra absurditatea legii, Slusari a oferit un exemplu concret: un fermier care avea în decembrie 2023 un sold TVA de 500 mii lei, a primit rambursare pentru achiziții de primăvară în valoare de 400 mii lei și încă 100 mii lei în toamnă. Deși a plătit și mai mult TVA în 2024, plafonul alocat rămâne cel din anul anterior – iar în prezent nu mai poate primi nimic.

„Este o bătaie de joc”, conchide Slusari, acuzând guvernarea că preferă cosmetizarea realității în locul unor soluții reale pentru salvarea agriculturii.

Slusari atrage atenția că autoritățile cunosc bine această problemă, inclusiv președintele Comisiei parlamentare pentru agricultură, cel care a inițiat legea în 2022 și care, susține fostul deputat, „știa perfect că modificările recente nu vor rezolva nimic”. Atunci, legea a fost una dintre puținele inițiative ale actualei guvernări care a avut efect real asupra fermierilor. Astăzi însă, documentul „s-a transformat într-un act aproape inutil”, mai spune Slusari.

Acesta critică și lipsa de sinceritate a Guvernului, acuzând propaganda oficială că prezintă o imagine falsă, scriind despre „succesul” rambursării TVA, în timp ce „majoritatea fermierilor nu mai pot obține niciun leu”.

„Este deja tradiție ca guvernarea să vorbească patetic despre cât a făcut pentru agricultură, în timp ce micii și mijlocii fermieri falimentează și pleacă din țară”, a declarat Slusari.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

 

10 Nov. 2026, 13:40
 // Categoria: Actual // Autor:  Grîu Tatiana
10 Nov. 2026, 13:40 // Actual //  Grîu Tatiana

Economia Republicii Moldova ar putea pierde aproximativ 10 milioane de euro într-o singură zi dacă unul din cinci angajați și-ar opri lucrul. Estimarea apare într-o analiză Euronews realizată înaintea grevei generale din Spania, programată pentru 11 noiembrie.

Pentru a compara țările, produsul intern brut din 2025 a fost împărțit la 365 și calculat cât ar însemna 20% din producția medie a unei zile. Ponderea de 20% este ipoteza folosită pentru toate țările din analiză. În cazul unei greve reale, efectul ar depinde de sectoarele în care se oprește lucrul. Transportul, școlile și serviciile publice pot fi afectate mai puternic, în timp ce multe fabrici și birouri își pot continua activitatea.

Germania este prima în clasament, cu o pierdere estimată la 2 miliarde 482 de milioane de euro, urmată de Franța, cu 1 miliard 639 de milioane de euro, și Italia, cu 1 miliard 241 de milioane de euro. Spania ocupă locul al patrulea, cu 926 de milioane de euro, iar Turcia încheie topul cinci, cu 773 de milioane de euro. Urmează Țările de Jos, cu 641 de milioane de euro, Elveția, cu 507 milioane, Polonia, cu 506 milioane, Belgia, cu 351 de milioane, și Irlanda, cu 330 de milioane de euro. În România, costul estimat ar ajunge la 210 milioane de euro.

Republica Moldova se află spre finalul clasamentului în valoare absolută, la același nivel cu Macedonia de Nord. Dintre economiile incluse în comparație, doar Kosovo, cu 6 milioane de euro, și Muntenegru, cu 5 milioane de euro, au estimări mai mici.

O parte din activitatea întreruptă poate fi recuperată după grevă. Banca Franței a estimat că protestele împotriva reformei pensiilor au redus creșterea economică cu aproximativ 0,1 puncte procentuale în primul trimestru din 2023, iar reluarea activității a adăugat aproximativ tot atât în trimestrul următor. O livrare poate fi amânată, o consultație poate fi reprogramată, iar o fabrică poate adăuga un schimb. Totuși, greviștii pot pierde plata pentru ziua respectivă, statul poate rata încasări fiscale, iar un zbor anulat sau o cameră de hotel rămasă liberă poate însemna venituri pierdute definitiv.

Efectele se acumulează când grevele se repetă. Belgia a pierdut peste 1,35 milioane de zile de muncă în 2025, echivalentul a 313 zile la mia de angajați, depășind recordul din 1993. În același an, în Țările de Jos s-au pierdut aproape 60 000 de zile de muncă în urma a 23 de greve, iar în Germania, aproximativ 645 000. Datele preliminare ale Institutului Sindical European sugerează că 2025 a fost anul cu cea mai intensă activitate grevistă din UE de după 1991.