Slusari, la Micăuți: „Vor veni alții. Vor da salarii mai mari”. Pentru Bani.md: „Nu știu nimic despre noii proprietari”

Deputatul Alexandru Slusari, vicepreședintele Platformei „DA” fie știe mai multe decât are voie să zică, fie minte muncitorii de la cariera de piatră de la Micăuți sau presa.

Scandalul creat în jurul activității carierei de la Micăuți este tot mai mult în vizorul presei. Detaliul care atrage atenția în acest subiect este reprezentat de „un presupus grup de persoane care ar avea un interes în preluarea afacerii Micăuți”.

În cadrul unui live ținut în timp ce lupta pentru sistarea activității carierei de la Micăuți, deputatul Alexandru Slusari le-a zis muncitorilor că „Alții vă vor da salarii mai mari”.

Secvența video poate fi urmărită în continuare:

Solicitat de Bani.md să ne spună mai multe detalii despre acest „Alții care vor da salarii mai mari”, Alexandru Slusari a oferit declarații contradictorii celor spuse muncitorilor de la Micăuți. Acesta a zis că nu știe nimic despre noi proprietari, iar declarațiile făcute ar fi susținute de o ipoteză conform căreia, odată cu sistarea activității agentului economic care își desfășoară activitatea la cariera de piatră de la Micăuți, în locul lor ar veni un alt agent economic. De asemenea, acesta a precizat că în perioada 2017-2018, salariile oferite angajaților ce munceau la carieră erau mai mari decât 4000-5000 de lei, cât ar fi acum.

Bani.md precizează că luni, 12 aprilie 2021, la cariera de la Micăuți s-a iscat un scandal. Deputatul Alexandru Slusari a încercat să oprească activitatea întreprinderii pe motiv precum că ar activa în mod ilegal.

La insistența și indicațiile lui Slusari, inspectorii de la Inspectoratul pentru Protecția Mediului au aplicat ca măsură restrictivă sigilarea excavatoarelor aflate pe teritoriul carierei, ca și bunuri ale persoanei supusă controlului, însă fără a identifica proprietarul de drept al acestora.

Avocatul Andrei Iosip susține că deputatul a blocat abuziv activitatea entității. Or, potrivit lui, aceste fapte au avut loc în lipsa unor acte justificative prin care să se impună Carierei Micăuți sistarea activității de extragere a zăcământului sau stoparea lucrărilor de prelucrare și valorificare a produsului obținut anterior.

De asemenea, avocatul a susținut că se lobează interesele financiare ale unui grup de persoane care intenționează să preia controlul asupra Carierei Micăuți și să priveze creditorii acestei companii de dreptul la satisfacerea creanțelor.

#Slusari #Micăuți

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

În anul 2024, veniturile disponibile ale populației din Republica Moldova au constituit în medie 5 283,8 lei lunar per persoană, în creștere cu 7,5% față de 2023, potrivit datelor oficiale. Ajustate la inflație, veniturile reale s-au majorat cu 2,7%, însă decalajele dintre mediul urban și cel rural rămân semnificative, potrivit datelor Biroului Național de Statistică.

Cea mai importantă sursă de venit rămâne activitatea salarială, cu o pondere de 55,8%, urmată de prestațiile sociale – 20,9%. Veniturile din activități pe cont propriu au contribuit cu 10,1%, iar transferurile din afara țării, deși încă semnificative (10,2%), au înregistrat o scădere de 0,9 puncte procentuale față de anul precedent.

Venitul lunar mediu în urban a fost cu 2 536,8 lei mai mare decât în rural, adică de 1,6 ori mai mare. În mediul urban, salariile contribuie cu 65% la veniturile totale, iar în rural – doar cu 44,4%. Gospodăriile din sate sunt mult mai dependente de activitatea agricolă (11,1%) și transferurile din străinătate (12,8%), față de 8,1% în urban.

Venitul mediu pe persoană scade odată cu creșterea numărului de membri ai gospodăriei. O persoană care locuiește singură dispune de 6 190,6 lei/lună, în timp ce într-o gospodărie cu 5 persoane și mai multe, suma scade la 3 367,7 lei/persoană.

Cheltuielile de consum au fost în medie de 4 407 lei/persoană/lună, în creștere cu 3,7% față de 2023, dar în termeni reali, populația a cheltuit cu 0,9% mai puțin. Cele mai mari cheltuieli s-au înregistrat pentru: produse alimentare și băuturi nealcoolice – 39,9%, locuință, apă, electricitate și gaze – 17,2% și îmbrăcăminte și încălțăminte – 7,7%.

Cheltuielile din urban au fost, în medie, de 5 611,6 lei/persoană, cu 2 132,6 lei mai mari decât în rural. Locuitorii urbani cheltuie mai mult pentru transport, sănătate, educație, cultură și restaurante, în timp ce cei din rural alocă mai mult pentru hrană (46,6%) și utilități (19,2%).

Cheltuielile în natură sunt mai frecvente în gospodăriile rurale (10,3% din total), reflectând autoconsumul din agricultură și ajutoarele primite.

În 2024, 10,8% din populație a cheltuit peste 10% din buget pentru sănătate (15,5% în urban și 7,2% în rural). Totodată, 11,4% din populație a alocat peste 30% din venitul disponibil pentru întreținerea locuinței – în scădere față de 13,6% în 2023.