Deputat: „Poșta Moldovei ar putea repeta soarta CFM”, după un protest al angajaților. Reacția întreprinderii

15 Mart. 2021, 17:29
 // Categoria: Actual // Autor:  MD Bani
15 Mart. 2021, 17:29 // Actual //  MD Bani

După protestul de astăzi a mai multor angajați ai Poștei Moldovei de la Bălți, care au solicitat demisia directorului general al întreprinderii, deputatul Platformei DA, Alexandr Slusari, susține că, această instituție de stat ar urma să aibă soarta Căii Ferate din Moldova.

„Haosul guvernamental se aprofundează. După Întreprinderea de Stat Calea Ferată, după cum se vede, îi vine rândul și altei întreprinderii strategice de stat – Poșta Moldovei. Platforma DA a reacționat rapid la protestul de azi la Bălți și cere audieri publice în cadrul Comisiei parlamentare economie, buget și finanțe privind situația în cadrul acestei entități. Așteptăm explicații de la conducerea întreprinderii, reprezentanții colectivului și de la Agenția Proprietății Publice”, a anunțat Slusari.

Realitatea.md precizează că, mai mulți angajați ai Întreprinderii de Stat „Poșta Moldovei” ai Centrului de poștă Bălți, Glodeni și Fălești au protestat și au cerut demisia directorului general interimar, Vitalie Zaharia. Angajații sunt nemulțumiți de un ordin al administrației, emis la începutul acestei luni, care ar putea lăsa sute de oameni fără locuri de muncă sau cu salarii mizere.

Reacția Întreprinderii de Stat „Poșta Moldovei”

Cu referire la reducerea și optimizarea programului de activitate a oficiilor poștale, Î.S. „Poșta Moldovei” afirmă că, în conformitate cu Planul de măsuri în vederea redresării situației economico-financiare a întreprinderii pentru anul 2021, care prevede acțiunile de optimizare și reorganizare a proceselor tehnologice, măsurile de eficientizare și reducerea cheltuielilor și identificarea surselor alternative pentru acoperirea cheltuielilor, a fost luată decizia de a ajusta graficul de transportare a rutelor naționale privind schimbul de poștă dintre Centrul de prelucrare și transportare poștă și sucursalele întreprinderii, cu asigurarea respectării standardelor de calitate privind prestarea serviciului poștal universal.

În baza propunerilor colectivului întreprinderii, această decizie a fost luată reieșind din constatările Comisiei Naționale Extraordinare de Sănătate Publică, care prevede agravarea alarmantă a situației epidemiologice pe întreg teritoriul tarii, în mod special, creșterea numărului de persoane infectate la nivel național, precum și creșterea zilnică a numărului de cazuri noi confirmate.

Astfel, a fost redus numărul rutelor naționale privind schimbul poștal dintre Centrul de prelucrare și transportare poștă și sucursalele întreprinderii, cu asigurarea respectării standardelor de calitate privind prestarea serviciului poștal universal.

„Ținem să menționăm că optimizarea proceselor operaționale în cadrul oficiilor poștale este o decizie temporară dar și rațională, întrucât situația actuală impune luarea unor măsuri suplimentare în vederea reducerii numărului de infectări cu COVID-19 și în vederea protejării sporite a sănătății angajaților. Această decizie, cât și planul de măsuri menționat supra este susținut în totalitate de către Comitetul Sindical al instituției, care dezaprobă ieșirile și acuzațiile abuzive și denigratoare ale unor angajați ghidați de unele persoane care încearcă să destabilizeze situația și să submineze activitatea întreprinderii”, se precizează în reacția Î.S. „Poșta Moldovei”.

Totodată, întreprinderea afirmă că și în anul 2020 am avut o situație similară, când oficiile poștale au activat chiar și 3 zile pe săptămână, din cauza restricțiilor de COVID-19.

 „Totodată, este important să menționăm că în urma acestei decizii nu vor avea loc demisionări așa cum s-a vehiculat în presă”, precizează „Poșta Moldovei”.

10 Nov. 2026, 17:02
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  Ursu Victor
10 Nov. 2026, 17:02 // Bănci şi Finanţe //  Ursu Victor

În timp ce unii bugetari au salarii de bază de aproximativ 2.500 de lei, alții ajung la 65.000 de lei, adică de 26 de ori mai mult. Discrepanțele sunt recunoscute chiar de Ministerul Finanțelor în nota de fundamentare a proiectului privind reforma sistemului unitar de salarizare, care urmează să fie implementată din  anul 2027.

Potrivit documentului, cele mai mici salarii de bază sunt înregistrate în rândul personalului tehnic și auxiliar, unde remunerația poate porni de la aproximativ 2.500 de lei. La polul opus se află funcțiile de conducere din domeniul justiției, pentru care salariile de bază pot ajunge la circa 65.000 de lei lunar.

Astfel, raportul efectiv dintre salariile de bază extreme ajunge la 1 la 26, mult peste raportul de 1 la 15 prevăzut de actualul cadru normativ. Ministerul Finanțelor consideră că această situație reflectă dezechilibrele acumulate în sistemul de remunerare a angajaților bugetari.

Mai mult, aproximativ 44.651 de angajați ai statului, echivalentul a 19,7% din totalul personalului bugetar, au nevoie de plăți compensatorii pentru ca remunerația lor să atingă salariul minim garantat de 6.300 de lei, stabilit pentru anul 2026.

Cu alte cuvinte, aproape fiecare al cincilea bugetar are un salariu calculat sub pragul minim și depinde de suplimentele acordate de stat pentru a ajunge la nivelul legal.

Documentul scoate la iveală și diferențe în privința sporurilor salariale. În anumite domenii, acestea ajung până la 120% din salariul de bază. Potrivit Ministerului Finanțelor, sporurile specifice variază de la 10% în învățământ, cercetare, cultură și asistență socială, până la 75% pentru personalul medical, 90% în cadrul Serviciului Fiscal de Stat și Serviciului Vamal, 100% în aviația civilă și chiar 120% în domenii precum securitatea cibernetică și combaterea terorismului.

Autorii proiectului susțin că proliferarea acestor sporuri a fragmentat sistemul de salarizare și a contribuit la apariția unor inechități între angajații care exercită funcții cu responsabilități comparabile.

Pentru a corecta dezechilibrele, Ministerul Finanțelor propune reducerea raportului de compresie salarială la 1 la 10,5, recalibrarea grilelor de salarizare și creșterea ponderii salariului de bază în venitul total al angajaților.

Reforma ar urma să reducă inclusiv dependența de plățile compensatorii. Potrivit estimărilor, ponderea posturilor care necesită completări până la salariul minim ar urma să scadă de la 19,7% în 2026 la 14,1% în 2027.

În același timp, compensația medie lunară pentru un post ar urma să se reducă de la 1.183 de lei la 450 de lei, pe măsură ce salariile de bază vor fi ajustate.

Ministerul Finanțelor estimează că reforma va afecta sistemul de remunerare a aproximativ 227 de mii de angajați din sectorul bugetar și va fi implementată etapizat în perioada 2027–2032.