Idioții utili ai lui Vladimir Putin. Ce lideri europeni a păcălit Rusia să îi facă jocul

05 Iul. 2023, 05:26
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
05 Iul. 2023, 05:26 // Actual //  bani.md

O analiză din prestigioasa publicație The Economist vorbește despre ”idioții utili ai lui Vladimir Putin”, în care se arată că prea mulți politicieni din Europa nu numai că nu reușesc să se confrunte cu Rusia, dar îi fac jocul.

Lista este lungă și ea cuprinde nume importante, precum fostul cancelar al Germaniei, Gerhard Schroder sau prim-ministrul Ungariei, Viktor Orban.

Influența Rusiei și a lui Putin a împânzit Europa, din centrul continentului și până în sud, în Turcia, Grecia și Cipru. Cu toate acestea, chiar dacă efortul Rusiei de a proiecta putere de persuasiune în Europa nu a reușit, nici nu a eșuat complet, iar paradigma se schimbă odată cu războiul din Ucraina.

La începutul lunii mai, ambasadorul Rusiei în Germania a organizat o petrecere pentru a onora victoria sovietică în cel de-Al Doilea Război Mondial. Oaspeții de la ambasadă, un colos din epoca lui Stalin care ocupă mai mult teritoriu german decât clădirea parlamentului din apropiere, au inclus o mulțime de demnitari.

Ultimul șef al Germaniei de Est comuniste, Egon Krenz, acum în vârstă de 86 de ani, s-a amestecat sub candelabre cu Gerhard Schröder, cancelarul Germaniei Unite din 1998 până în 2005 (și, mai recent, lobbyist al firmelor energetice rusești). Tino Chrupalla, co-liderul Alternative for Germany (afd), un partid de extremă dreaptă, a purtat o cravată în culorile Federației Ruse.

Spectrul de idioți utili ai Europei, un termen din Războiul Rece pentru aliații neștiuți ai comunismului, este larg. În politică, partidele atât de extremă dreaptă, cât și de extremă stângă nu sunt de acord cu multe; dar asupra Ucrainei aceste extreme au condus adesea în a cere o „pace” instantanee care să răsplătească efectiv agresiunea Rusiei cu pământ.

Și în lumea afacerilor, în ciuda mai multor runde de sancțiuni occidentale, Rusia are încă o mulțime de „prieteni”. Factorii lui Putin includ mai multe guverne europene. Viktor Orban, premierul Ungariei din 2010, a fost cel mai evident. Guvernul său refuză, de asemenea, să permită tranzitul armelor date Ucrainei de colegii membri ai Ungariei ai NATO și ai UE.

Grecia, un alt membru al UE, respectă sancțiunile, dar a refuzat să înăsprească în continuare cele privind transportul petrolului rusesc, probabil pentru că firmele grecești se întâmplă să pună în buzunar atâți de mult bani din comerț.

Abia recent și sub presiunea puternică americană, Cipru, un paradis financiar offshore, a închis aproximativ 4.000 de conturi bancare locale deținute de ruși. Confruntându-se cu mai puține presiuni, țările din afara UE, cum ar fi Turcia și Serbia, nici măcar nu se obosesc să mascheze jocul făcut Rusiei.

Invocând neutralitatea sa lăudată, Elveția a aplicat legi locale arcane pentru a bloca furnizarea de arme către Ucraina, inclusiv 96 de tancuri Leopard aflate în Italia, care aparțin, se întâmplă, unei firme private elvețiene.

Turcia, cu majoritate musulmană extrem de iritată, deține drept de veto asupra cererii Suediei de a adera la NATO. Putin însuși i-a trolat cu bucurie pe suedezi. În plus, alți pro-Putin din Europa includ pe Marine LePen din Franța, Matteo Salvini din Italia.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

20 Aug. 2026, 17:32
 // Categoria: Actual // Autor:  Grîu Tatiana
20 Aug. 2026, 17:32 // Actual //  Grîu Tatiana

Prețurile grâului au crescut puternic în ultimele săptămâni și se apropie de cel mai ridicat nivel din ultimii trei ani, pe fondul atacurilor asupra porturilor și navelor comerciale din Marea Neagră. Rusia și Ucraina, doi dintre cei mai mari furnizori de cereale ai lumii, se confruntă cu dificultăți tot mai mari în transportarea recoltelor către piețele internaționale.

Contractele futures pentru grâu, considerate un reper pentru piață, au crescut cu peste 17% de la începutul lunii iulie, potrivit Reuters. Printre factorii care au schimbat rapid perspectivele pieței se numără atacurile asupra porturilor ucrainene de la Marea Neagră și Dunăre, precum și loviturile asupra terminalelor rusești din Novorossiisk.

Rusia și Ucraina asigură împreună aproximativ 30% din exporturile mondiale de grâu. Rusia este cel mai mare exportator de cereale din lume, iar Ucraina se află pe locul al cincilea. Cele două țări sunt, de asemenea, furnizori importanți de porumb, orz și ulei de floarea-soarelui.

Oxford Economics estimează că perturbarea exporturilor din cele două țări ar putea afecta în acest an până la 86 de milioane de tone de cereale. Aproximativ 52 de milioane de tone ar proveni din Rusia și 34 de milioane de tone din Ucraina.

Ucraina resimte deja efectele atacurilor asupra infrastructurii. Porturile Odesa, Chornomorsk și Pivdennîi sunt esențiale pentru exporturile agricole, însă atacurile asupra navelor și instalațiilor portuare au redus semnificativ transporturile. Potrivit datelor guvernamentale citate în presa internațională, exporturile ucrainene de cereale au scăzut cu aproximativ 75% în august față de aceeași perioadă a anului trecut.

Kievul încearcă să folosească rute alternative prin Dunăre, România și transportul feroviar prin Republica Moldova, însă acestea nu pot înlocui capacitatea porturilor maritime. Chiar și cu o extindere a capacității, rutele alternative ar putea prelua aproximativ 17 milioane de tone de cereale.

Și Rusia se confruntă cu probleme de export. După atacurile asupra infrastructurii din Novorossiisk, cele trei terminale importante pentru exportul de cereale și-au restricționat operațiunile. SovEcon estimează că Rusia ar putea exporta aproximativ 2,2 milioane de tone de cereale în august, față de 4,6 milioane de tone în aceeași lună a anului trecut.

Potrivit experților, capacitatea de export a Rusiei din Marea Neagră și Marea Azov s-a redus de la aproximativ 3,3 milioane de tone pe lună la circa 250 000 de tone. În prezent, singurul punct rusesc de la Marea Neagră care mai funcționează este instalația din Tuapse, potrivit SovEcon. O parte dintre exporturile rusești este redirecționată către rute din afara bazinului Mării Azov și al Mării Negre, pentru a evita zonele afectate de atacuri.

Situația este cu atât mai importantă în luna august, când comercianții încep să cumpere în cantități mari cerealele din noua recoltă. O eventuală blocare prelungită a porturilor ar putea afecta livrările într-o perioadă esențială pentru comerțul cu cereale.

Estimările experților arată că prețurile mondiale ale alimentelor vor crește cu 11,8% în acest an și cu 4,8% în 2027. Ea avertizează însă că evoluția din regiunea Mării Negre ar putea modifica aceste estimări.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!