ȘOC pe piață! Fermierii exportă mai mult grâu, dar îl vând mai ieftin

Republica Moldova a exportat 744.884 de tone de grâu în perioada iulie 2025 – februarie 2026, în creștere cu 12,9% față de sezonul precedent, arată analiza economistului Iurie Rija. În pofida acestui avans, prețul mediu de export a scăzut cu 5% și a ajuns la 3,60 lei/kg, ceea ce face din grâu singura cultură agricolă majoră cu ieftiniri în actualul sezon.

Valoarea totală a exporturilor a atins 2,68 miliarde de lei, în creștere cu 7% comparativ cu cele 2,5 miliarde de lei din sezonul anterior. Potrivit analizei, creșterea încasărilor a fost susținută exclusiv de volumele mai mari exportate, fermierii și traderii au compensat scăderea prețurilor prin cantitate.

Luna februarie 2026 marchează o accelerare a livrărilor externe. Exporturile au ajuns la 72.179 de tone, aproape dublu față de ianuarie (40.393 tone), pe fondul necesității fermierilor de a-și lichida stocurile înaintea campaniei agricole de primăvară. În același timp, prețurile au rămas stabile, la circa 3,82 lei/kg, pe fondul stagnării cotațiilor internaționale.

Chiar dacă volumul din februarie este considerat solid, acesta rămâne sub nivelurile record din 2024, când exporturile depășeau 120.000 de tone în aceeași lună.

Pe piața exportatorilor, trei companii domină sectorul. „RUSAGRO-PRIM” SRL ocupă prima poziție, cu 167.116 tone exportate (22% din total), urmată de „AGRO-NOVA PRIM” SRL cu 111.534 tone (15%) și „OROM-IMEXPO” SRL cu 102.805 tone (14%). Împreună, acestea controlează peste jumătate din exporturile de grâu ale țării.

Din punct de vedere geografic, exporturile sunt orientate în principal spre Uniunea Europeană. Italia este principalul cumpărător, cu 310.657 tone, urmată de Grecia (136.662 tone) și România (125.808 tone). Prețurile practicate pe aceste piețe se situează în jurul valorii de 3,4 – 3,65 lei/kg.

În același timp, piețele din afara UE, precum Liban și Turcia, oferă prețuri mai atractive – de până la 4,08 lei/kg – însă volumele exportate rămân mai reduse.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova continuă să piardă populație, în timp ce salariile, veniturile și speranța de viață sunt în creștere, potrivit breviarului statistic „Moldova în cifre 2026”, publicat de Biroul Național de Statistică.

Potrivit documentului, populația cu reședință obișnuită a Republicii Moldova a ajuns la începutul anului 2026 la 2,36 milioane de persoane, cu aproape 23 de mii mai puțin decât cu un an înainte. Scăderea este cauzată atât de sporul natural negativ, cât și de continuarea migrației externe. În 2025, numărul deceselor l-a depășit pe cel al nașterilor cu aproximativ 10 mii de persoane, iar migrația netă a rămas negativă, țara pierzând încă 13 mii de locuitori prin emigrare.

Datele arată și o îmbătrânire accelerată a populației. Ponderea persoanelor cu vârsta între 60 și 79 de ani a crescut la 23,6% din totalul populației, în timp ce categoria persoanelor de vârstă activă continuă să se reducă.

În același timp, natalitatea continuă să scadă. În anul 2025 s-au născut doar 22,1 mii de copii, cu 6,6% mai puțini decât în anul precedent. Totodată, rata fertilității a coborât la 1,68 copii per femeie, sub nivelul necesar pentru înlocuirea generațiilor.

Pe fundalul declinului demografic, economia a înregistrat unele evoluții pozitive. Salariul mediu lunar brut a ajuns la 15.472 de lei în 2025, în creștere cu 9,8% față de anul precedent. Totuși, după ajustarea cu inflația, creșterea reală a fost de doar 1,9%.

Cele mai mari salarii continuă să fie în sectorul IT, unde media a depășit 35,7 mii de lei lunar, urmat de sectorul financiar, cu peste 28,4 mii de lei. La polul opus se află agricultura, unde salariul mediu a fost de aproximativ 10,2 mii de lei.

Un alt aspect care atrage atenția este diferența dintre mediul urban și cel rural. Venitul disponibil mediu al unei persoane din orașe a fost de 7.411 lei pe lună, față de doar 4.326 lei în sate. Astfel, locuitorii din mediul urban au avut venituri cu peste 70% mai mari decât cei din mediul rural.

Breviarul relevă și dependența continuă a gospodăriilor de banii trimiși de rudele din străinătate. Transferurile din afara țării au reprezentat 7,2% din veniturile totale ale populației, iar în mediul rural această pondere a fost și mai mare.

În ceea ce privește prețurile, inflația anuală a ajuns la 6,8%, principalul factor fiind majorarea cu 48% a tarifelor la energia electrică. Potrivit BNS, doar scumpirea energiei electrice a contribuit cu 1,7 puncte procentuale la inflația totală din 2025.