Republica Moldova supraviețuiește datorită creditelor! Împrumuturi la cote amețitoare în acest an

23 Feb. 2023, 10:45
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
23 Feb. 2023, 10:45 // Actual //  bani.md

În ianuarie 2023, datoria de stat totală a Republicii Moldova a crescut cu peste 3,6 miliarde de lei și a atins un nou nivel record de peste 98,2 miliarde de lei, arată datele Ministerului de Finanțe.

Majorera datoriei de stat totale în ianuarie 2023 s-a datorat creșterii datoriei de stat atât interne, cât și externe. În special, datoria de stat internă a crescut cu 589 milioane de lei – de la 34,4 miliarde de lei (sfârșitul lunii decembrie 2022) la 35 miliarde de lei (sfârșitul lunii ianuarie 2023).

În același timp, datoria de stat externă exprimată în lei a crescut în aceeași perioadă cu 3 miliarde de lei, de la 60 miliarde la 63 miliarde de lei. În același timp, ponderea datoriei de stat interne în totalul datoriei de stat a Republicii Moldova la sfârșitul lunii ianuarie 2023 a constituit 35,7% (o lună mai devreme – 36,4%), iar ponderea datoriei de stat externe – 64,3% (o lună mai devreme – 63,6%). Pe ansamblu, ponderea datoriei de stat generale în PIB la sfârșitul lunii ianuarie 2023 este estimată la 31,8%, față de 34% la sfârșitul anului 2022.

Ponderea datoriei de stat generale în PIB la sfârșitul lunii ianuarie 2023 este estimată la 31,8%, față de 34% la sfârșitul anului 2022.

Ponderea specifică a datoriei de stat externe într-o anumită monedă în volumul total al datoriei de stat externe era de 40,7% la sfârșitul lunii ianuarie 2023, iar ponderea specifică a datoriei de stat cu dobândă variabilă în volumul total al datoriei de stat era de 49,6% la sfârșitul lunii ianuarie 2023. Datoria de stat totală a Republicii Moldova a crescut cu 17 miliarde de lei și a ajuns la 94,6 miliarde de lei în 2022.

Maximul istoric al datoriei de stat a fost de 94,6 miliarde de lei în decembrie 2022.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

05 Sept. 2026, 15:38
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  Ursu Victor
05 Sept. 2026, 15:38 // Bănci şi Finanţe //  Ursu Victor

Fondul destinat procesului de amalgamare voluntară a localităților va fi redus în 2026 cu 90 de milioane de lei, după ce autoritățile au constatat că banii prevăzuți nu vor putea fi valorificați integral în acest an. Subiectul a provocat critici în Parlament, deputatul Liliana Iaconi a acuzat guvernarea că a mers în teritoriu și a atras primăriile în proces prin promisiunea unor stimulente financiare.

În cadrul dezbaterilor parlamentare, Iaconi i-a cerut explicații ministrului Finanțelor, Victoria Belous, cu privire diminuarea fondului și a întrebat dacă primăriile care au acceptat amalgamarea voluntară vor mai primi cele două categorii de stimulente promise.

„Atât Guvernul, cât și reprezentanții partidului de guvernare au mers prin teritoriu și au măgulit atât reprezentanții autorităților publice locale, cât și locuitorii cu stimulentele financiare pentru acest proces nou pentru țara noastră”, a declarat deputatul.

Iaconi a cerut Guvernului să spună explicit dacă administrațiile locale care au depus eforturi pentru amalgamare vor beneficia de stimulentul destinat organizării procesului și de cel prevăzut pentru dezvoltarea infrastructurii.

„De ce reducem noi acest fond cu 90 de milioane de lei? Primăriile au beneficiat sau nu au beneficiat, vor beneficia sau nu? Și unde este stimulentul doi pentru dezvoltarea infrastructurii?”, a întrebat parlamentarul.

Ministrul Finanțelor, Victoria Belous, a dat asigurări că reducerea alocărilor pentru 2026 nu înseamnă că Guvernul renunță la angajamentele asumate față de localitățile amalgamate. Potrivit acesteia, ajustarea este determinată de faptul că în acest an Cancelaria de Stat va reuși să valorifice doar o parte din suma disponibilă.

„Guvernul planifică să-și onoreze toate obligațiile pe care și le-a asumat în procesul de amalgamare voluntară”, a declarat Belous.

Ministrul a explicat că fondurile care nu vor fi utilizate în 2026 urmează să fie prevăzute în perioadele următoare, pe măsura implementării procesului.

„Faptul că în 2026 se face o ajustare la fond nu înseamnă că acești bani nu vor fi alocați în anul viitor”, a precizat Victoria Belous.

Potrivit ministrului, Cancelaria de Stat gestionează procesul și va continua să direcționeze resurse către primăriile amalgamate. Astfel, reducerea cu 90 de milioane de lei este prezentată de Ministerul Finanțelor drept o ajustare a cheltuielilor la ritmul real de valorificare, și nu drept o renunțare la stimulentele financiare promise administrațiilor locale.