Soluțiile oferite de Europarc pentru implementarea cu succes a reglementărilor e-KYC

În epoca digitalizării, identificarea clientului de la distanță a evoluat semnificativ, iar acum acest instrument permite instituțiilor financiare să-și verifice potențialii clienți, fără prezența lor fizică, prin mijloace electronice, cunoscute sub denumirea de e-KYC. Acest fapt are loc în baza reglementărilor emise de către Banca Națională a Moldovei (Hotărârea nr. 281 din 7.11.2024), care stabilește cerințele pentru identificarea și verificarea identității clienților prin intermediul mijloacelor electronice. Instrumentul de identificare de la distanță este disponibil în Republica Moldova începând cu 1 iulie 2023, când au intrat în vigoare mai multe modificări la Legea privind prevenirea și combaterea spălării banilor și finanțării terorismului.

Potrivit reglementărilor Băncii Naționale a Moldovei, entitățile raportoare trebuie să implementeze măsuri potrivite pentru a asigura securitatea și integritatea procesului de identificare la distanță. Acestea includ evaluarea conformității soluțiilor informatice cu cerințele legale și standardele tehnice internaționale, precum și teste prin care sunt evaluate riscurile de fraudă, inclusiv cele legate de compromiterea identității.

e-KYC poate fi utilizat în multiple sectoare, însă acest instrument este esențial în domeniul serviciilor financiare oferite de bănci, precum și organizațiile de creditare nebancară, prestatorii serviciilor de plată, companiile de asigurări etc. Ce face e-KYC? În primul rând, ajută aceste organizații să devină mult mai orientate spre client, oferind comoditate și rapiditate la accesarea serviciilor.

Prin urmare, toate companiile care activează în domeniul financiar, bancar și al serviciilor de plată din Republica Moldova sunt obligate să respecte reglementările impuse de Banca Națională a Moldovei privind procesul de identificare a clientului de la distanță. Pentru a sprijini companiile în îndeplinirea acestor cerințe legale, Europarc pune la dispoziție soluții e-KYC de ultimă generație, care permit digitalizarea întregului proces de identificare și verificare a clienților. Acestea oferă o metodă rapidă, sigură și eficientă de verificare a identității clienților, fără a fi necesară prezența fizică a acestora.

Soluțiile e-KYC furnizate de Europarc asigură conformitatea deplină cu legislația privind prevenirea spălării banilor și finanțării terorismului (AML/CFT), protecția datelor cu caracter personal (GDPR) și cerințele generale de identificare a clientului de la distanță (KYC). Prin implementarea acestor tehnologii dezvoltate de Europarc, companiile își pot automatiza și optimiza procesele interne, reducând astfel riscul de fraudă și timpul necesar pentru verificarea identității clienților. În plus, utilizarea unor soluții e-KYC moderne contribuie la sporirea securității datelor și la îmbunătățirea experienței utilizatorilor, facilitând accesul rapid și sigur la servicii financiare.

Despre Europarc:

Europarc este o companie din Republica Moldova, care oferă servicii de e-KYC, parte a grupului Incasso, cu experiență de peste 15 de ani pe piață. Europarc s-a specializat în dezvoltarea și implementarea soluțiilor digitale avansate, adaptate nevoilor companiilor din domeniul financiar, menite să îmbunătățească experiența utilizatorilor și să sprijine transformarea digitală în Republica Moldova și nu numai.

www.europarc.md · 079 001 322 · str. Calea Ieșilor 10B, Chișinău, Republica Moldova

#Europarc #e-KYC #solutii

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Modelul economic al regiunii din stânga Nistrului se confruntă cu dificultăți tot mai mari, iar situația bugetară indică probleme structurale serioase. Concluzia aparține expertului în politici economice de la IDIS Viitorul, Veaceslav Ioniță, prezentată în cadrul emisiunii „Analize economice cu Veaceslav Ioniță” din 6 martie 2026.

Potrivit economistului, între cele două maluri ale Nistru există diferențe majore în ceea ce privește structura bugetară, veniturile și cheltuielile publice. Pe malul drept al râului, bugetul public este format din mai multe componente – bugetul de stat, bugetele autorităților publice locale, bugetul asigurărilor sociale și cel al asigurărilor medicale. În schimb, în regiunea din stânga Nistrului există doar bugetul regional și bugetele locale, fără bugete separate pentru asigurări sociale sau medicale.

Un alt aspect semnalat de expert este lipsa de transparență privind executarea bugetului în regiune. Dacă pe malul drept datele privind veniturile și cheltuielile sunt publice, în stânga Nistrului aceste informații nu sunt făcute publice.

Pentru anul 2026, autoritățile autoproclamate din regiune au planificat venituri bugetare mai mici decât cele din 2024 și 2025, iar cheltuielile planificate sunt, de asemenea, în scădere. „Deficitul bugetar este foarte mare – aproape jumătate din bugetul regiunii este acoperit din deficit”, a declarat Veaceslav Ioniță.

Potrivit economistului, modul în care este acoperit deficitul bugetar rămâne secretizat. El presupune însă că o parte importantă a acestuia ar putea proveni din diferențele legate de prețul gazelor naturale. În regiune, gazul este vândut la prețuri foarte mici – între 1,7 ruble pentru populație și până la 5 ruble pentru agenții economici, în timp ce costurile de transport și distribuție sunt de aproximativ 0,5 ruble.

Comparativ cu malul drept, deficitul bugetar al regiunii din stânga Nistrului raportat la PIB este de aproximativ trei ori mai mare. Dacă în Republica Moldova deficitul este acoperit în principal din împrumuturi, în regiunea transnistreană acesta provine din surse care nu sunt făcute publice.

Diferențe importante apar și în ceea ce privește veniturile bugetare pe cap de locuitor. În 2015, acestea erau de 15,3 mii lei pe malul drept și 12 mii lei pe malul stâng. În 2025, veniturile au ajuns la 51,6 mii lei în dreapta Nistrului și la 18,1 mii lei în stânga. Pentru 2026 sunt estimate aproximativ 57 mii lei pe cap de locuitor pe malul drept și doar 14,8 mii lei pe malul stâng. Astfel, veniturile bugetare pe cap de locuitor sunt în prezent de aproape patru ori mai mari în dreapta Nistrului.

În același timp, presiunea fiscală este semnificativ mai mică în regiunea transnistreană. Dacă în Republica Moldova veniturile bugetare reprezintă aproximativ 35% din PIB, în stânga Nistrului acestea sunt de circa 20%. De asemenea, regiunea nu aplică TVA, principala sursă de venit a bugetului Republicii Moldova.

Diferențe majore se observă și în nivelul cheltuielilor publice pe cap de locuitor. În 2015 acestea erau de 16,3 mii lei pe malul drept și de 22,5 mii lei pe malul stâng. În 2025, cheltuielile au ajuns la 59,2 mii lei pe malul drept, în timp ce în stânga Nistrului au fost de 25,5 mii lei. Pentru 2026 sunt estimate cheltuieli de 66,1 mii lei pe cap de locuitor în dreapta Nistrului și doar 24,8 mii lei în stânga.

„În ultimii zece ani, pe malul drept cheltuielile publice pe cap de locuitor au crescut de peste patru ori, în timp ce în stânga Nistrului au rămas practic la același nivel”, a subliniat expertul.

Veaceslav Ioniță mai afirmă că, în trecut, nivelul mai ridicat al cheltuielilor pe cap de locuitor în regiune era posibil deoarece deficitul bugetar era acoperit din surse externe sau neclare. În prezent însă, acest model nu mai funcționează. La o populație estimată la aproximativ 300 de mii de locuitori, regiunea cheltuie de circa trei ori mai puțin decât malul drept.

În ultimii doi ani, diferențele s-au accentuat. Dacă pe malul drept economia s-a stabilizat, inflația a revenit la niveluri normale, iar cheltuielile guvernamentale pe cap de locuitor au crescut cu aproximativ 12%, în stânga Nistrului acestea au scăzut cu circa 27%.

„Acești doi ani sunt cei mai dramatici pentru malul stâng al Nistrului”, a concluzionat Veaceslav Ioniță.

Potrivit expertului, singurul domeniu în care regiunea transnistreană a investit mai mult decât malul drept este infrastructura rutieră. În ultimii zece ani, malul drept a alocat aproximativ 0,9% din PIB pentru reparația drumurilor, în timp ce în stânga Nistrului acest indicator a fost de aproximativ 1,2%.

În concluzie, economistul susține că modelul economic al regiunii din stânga Nistrului nu mai funcționează în parametrii anteriori. Veniturile bugetare sunt în scădere, cheltuielile se reduc, iar o parte semnificativă a acestora continuă să fie acoperită din surse netransparente, ceea ce pune sub semnul întrebării sustenabilitatea financiară a regiunii.