Moldelectrica, despre achiziția curentului de la Cuciurgan: Lista de precalificați nu înseamnă contract

Întreprinderea de Stat „Moldelectrica” dezminte speculațiile apărute în spațiul public potrivit cărora „Chișinăul reia importul de curent de la Cuciurgan” sau că „MGRES reapare pe lista furnizorilor Moldelectrica pentru acoperirea pierderilor”. Operatorul de transport și sistem subliniază că informațiile sunt eronate și prezintă mai multe clarificări privind procedurile oficiale de achiziție a energiei.

Potrivit Moldelectrica, achiziția energiei electrice destinate acoperirii consumului tehnologic și pierderilor din rețeaua de transport se desfășoară exclusiv în baza cadrului legal în vigoare, respectiv a „Procedurii de procurare a energiei electrice” prevăzute în Regulile pieței energiei electrice aprobate de ANRE în 2020. Aceste reguli stabilesc mecanisme transparente și competitive pentru selectarea furnizorilor eligibili.

Instituția explică faptul că precalificarea nu reprezintă o licitație, ci o procedură tehnică continuă, menită să identifice operatorii care întrunesc criteriile minime pentru a putea participa ulterior la achizițiile reale. Lista publicată pe site-ul Moldelectrica reflectă doar companiile cu statut tehnic de precalificare și nu echivalează cu furnizori selectați pentru livrări.

Pentru a participa efectiv la o licitație, un furnizor trebuie să îndeplinească toate cerințele legale, inclusiv: statut de precalificare, licență de producere sau furnizare, contract de echilibrare și respectarea tuturor condițiilor din Regulile pieței.

În acest sens, Moldelectrica precizează că MGRES figurează în lista operatorilor precalificați încă din februarie 2021, pe baza unor evaluări strict tehnice realizate la acel moment. Menținerea acestui statut nu presupune automat implicarea sa în proceduri de achiziție sau reluarea livrărilor către malul drept.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Peste 600 de milioane de lei au fost contabilizate eronat, subevaluate sau raportate necorespunzător la Ministerul Afacerilor Interne, arată auditul Curții de Conturi pentru anul 2025. Auditorii au descoperit active înregistrate greșit de 260 de milioane de lei, patrimoniu subevaluat cu 189 de milioane lei, granturi supraevaluate cu 156 de milioane de lei și alte milioane raportate eronat în cheltuieli și reparații.

Raportul scoate la iveală și probleme în gestionarea parcului auto al MAI. La sfârșitul anului trecut, ministerul administra 3417 mijloace de transport, dintre care 405 erau nefuncționale, iar aproape 1247 de vehicule funcționale nu aveau sisteme GPS instalate. În același timp, cheltuielile pentru parcul auto au ajuns la 123,1 milioane de lei, dintre care 93,2 milioane pentru combustibil și lubrifianți, iar 29,8 milioane pentru întreținere și asigurare. Curtea de Conturi a constatat utilizarea parțială a sistemului GPS, neconcordanțe între datele GPS și foile de parcurs, depășiri ale limitelor de parcurs și chiar cheltuieli pentru alimentarea unor mașini declarate nefuncționale.

Auditul mai arată că MAI nu a înregistrat în evidența contabilă 45 de edificii cu suprafața totală de peste 51 de mii de metri pătrați, iar în gestiunea ministerului figurau active uzate moral și fizic în valoare de 141 de milioane de lei, inclusiv clădiri abandonate, construcții nefinalizate și proiecte nevalorificate. Auditorii au identificat 51 de clădiri neutilizate sau aflate într-o stare avansată de degradare, dar și construcții abandonate de ani de zile, inclusiv o remiză de pompieri din Revaca, unde lucrările sunt blocate de peste 14 ani.

O altă problemă majoră a fost depistată la proiectul de dotare cu autospeciale pentru stingerea incendiilor, finanțat printr-un grant oferit de Agenția Japoneză de Cooperare Internațională. Potrivit Curții de Conturi, operațiunile financiare aferente proiectului, realizate în perioada 2022–2024, au fost recunoscute integral abia în 2025, după recepționarea autospecialelor. În rezultat, veniturile din granturi au fost supraevaluate cu 156,1 milioane de lei, iar cheltuielile – cu 3,4 milioane de lei.

Probleme persistă și la înregistrarea bunurilor la cadastru. Deși MAI a întreprins unele măsuri în 2025, la finalul anului rămâneau neînregistrate 247 de clădiri și 13 terenuri.

Raportul mai arată că infrastructura sistemului TETRA, utilizat pentru comunicațiile operative ale Poliției de Frontieră și ale Serviciului 112, figurează juridic în patrimoniul unei companii private, deși este utilizată de stat. Mai mult, bunuri strategice estimate la 31,2 milioane de lei au fost puse sub sechestru într-un litigiu comercial pentru datorii de circa 2,3 milioane de lei.