Sondaj: Patru metode de bază prin care moldovenii trimit acasă banii de peste hotare

16 Mart. 2021, 15:19
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  MD Bani
16 Mart. 2021, 15:19 // Bănci şi Finanţe //  MD Bani

În 2020, an de pandemie și încetinire a călătoriilor, am observat o evoluție stranie a achitărilor cu cardurile bancare. Ne-a atras atenția volumul achitărilor cu cardul bancar efectuat de moldoveni în străinătate și volumul achitărilor cu cardul bancar efectuat de străini în Moldova.

Datorită pandemiei numărul călătoriilor a scăzut puternic și respectiv și volumul achitărilor cu cardul au scăzut considerabil, doar că această scădere a fost disproporționată. Astfel moldovenii și-au redus achitările în străinătate cu 14%, iar străini în Moldova și-au redus achitările cu doar 1,5%, scrie Veaceslav Ioniță pe blogul său.  Noi am presupus că de fapt cardurile bancare străine nu sunt utilizate doar de străini care vin în Moldova, dar și de moldoveni, care au primit carduri emise în străinătate de la rudele lor de peste hotare și prin intermediul lor primesc bani de peste hotare. Doar prin aceasta se putea explica scăderea atât de mică a tranzacțiilor cu carduri străine în Moldova.

Pentru a verifica această ipoteză am comandat cosei de sondaje CBX-AXA un sondaj național pentru a vedea formele prin care moldovenii primesc bani de la rudele lor de peste hotare. Ipoteza noastră sa adeverit, moldovenii utilizează carduri bancar emise în străinătate pentru a transmite bani rudelor lor de acasă.

Fiecare a patra familie din Moldova declară că primește cu anumită regularitate bani de peste hotare

La comanda IDIS Viitorul, casa de sondaje CBX-AXA a realizat un sondaj Național în luna martie 2021, prin care respondenții au fost rugați să spună, dacă au rude peste hotare, dacă primesc bani de la ei și prin ce metode primesc banii.

Conform sondajului 68% din respondenți sau 2/3 din familiile din Moldova declară că au rude peste hotare. Din cei care au rude peste hotare 34,3% sau 1/3 din ei au declarat că primesc cu anumită regularitate bani de peste hotare de la rudele lor.

Astfel putem spune că 23,4% sau fiecare a patra familie din Moldova cu anumită regularitate primește bani de peste hotare de la rudele lor.

Remitențele reale în 2020 au fost de cel puțin 1.870 milioane USD

Din sondajul CBX-AXA reiese că transferurile oficiale, care sunt reflectate de Banca Națională a Moldovei reprezintă mai puțin de 80% din totalul transferurilor efectuate de moldoveni rudelor lor.

În total moldovenii utilizează patru modalități de transfer a banilor de peste hotare: 1) transferuri oficiale sau bancare, prin care primesc 80% din bani, 2) prin intermediul șoferilor de microbuze, reprezintă 9,6%, 3) primesc bani pe carduri bancare emise în străinătate în 5,9% din cazuri, 4) prin rude și cunoștințe, care se întorc acasă, 4,9%.

Din această analiză putem deduce că volumul transferurilor în 2020 a fost de cel puțin 1.870 milioane USD, cea ce este cu 380 milioane USD mai mult decât transferurile oficiale, care au fost de 1.487 milioane USD.

Șoferii de microbuze au adus în Moldova anul trecut cel puțin 180 milioane USD, bani care nu sunt reflectați în datele oficiale privind transferurile. Prin intermediul cardurilor emise în străinătate moldovenii au primit de peste hotare circa 110 milioane USD și prin intermediul rudelor și cunoștințelor peste 90 milioane USD.

Cardurile bancare emise în străinătate o formă nouă de transfer a banilor

Despre șoferii de microbuze, rude și prieteni care aduc bani în Moldova noi știam demult. Ceva relativ nou este utilizarea cardurilor bancare emise în străinătate ca mijloc de transmitere a banilor. Rudele din străinătate deschid în țara lor de reședință un card bancar, pe care apoi îl transmit rudelor din Moldova. Apoi când vor să transmită bani acasă, ei pur și simplu pun bani pe contul cardului bancar emis în străinătate, iar cei din Moldova utilizează acest card după necesitate. În statistica Băncii Naționale aceste tranzacții sunt reflectate ca tranzacții cu carduri emise în străinătate și se presupune că sunt tranzacții efectuate de străini.

Astfel din toți respondenții, care au afirmat că primesc bani de peste hotare 5,9% din ei au spus că primesc banii prin intermediul cardurilor bancare emise în străinătate.

Conform sondajului CBX-AXA realizat la comanda IDIS Viitorul, cei care dețin carduri bancare emise în străinătate primesc în mediu de 7-8 ori pe an bani prin intermediul cardurilor. Peste 40% din cei care utilizează cardul bancar emis în străinătate afirmă că primesc lunar bani pe card.

Două treimi din respondenți au afirmat că primesc câte 200-300 Euro la fiecare transfer pe card. Nimeni nu a afirmat că primește mai mult de 500 Euro la un transfer. Conform calculilor noastre, suma medie a unui transfer pe cardul bancar este de 280 Euro.

Peste 60% din respondenți spun că scot banii de pe card pentru diverse cheltuieli, cea ce înseamnă peste 70 Milioane USD anual. Circa 30% din respondenți afirmă că utilizează cardul emis în străinătate, pentru achitare cu el la magazin și 8,4% utilizează cardul pentru achitările online.

Cardul bancar intră tot mai activ în viața noastră, inclusiv din direcții din care nici nu ne așteptam. Rudele noastre de peste hotare tot mai activ utilizează cardul bancar ca modalitate de a trimite banii acasă.

Realitatea Live

19 Mai 2025, 09:22
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
19 Mai 2025, 09:22 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Curtea Supremă de Justiție (Dosarul nr. 2rh-5/25 NR. PIGD 2-19179753-01-2rh-03032025) a respins, la 14 mai 2025, cererea de revizuire ca inadmisibilă, depusă de lichidatorul companiei „Elat-Neocons” SRL, Tair Manalati și a menținut dreptul de proprietate al Tatianei Melinte asupra unui apartament, procurat în  anul 2019 în temeiul unui contract de investiții cu „Elat-Neocons”.  Tatiana Melinte a susținut că a achitat integral suma de 250.000 lei, prezentând o chitanță și un bon fiscal în acest sens.

Dosarul Colegiul penal al Curții de Apel Chișinău (Dosarul nr.la-302/24 1 -20149048-02-1 a 01042024), fiind axat pe condamnarea  fostului administrator al companiei, Ghennadie  Dilevschi pentru prejudicierea companiei „Elat-Neocons” cu peste 41 milioane lei, a calificat drept fictive 80 contracte de investiții în construcție.  Ghennadie  Dilevschi  a fost condamnat la 1 an și 6 luni de închisoare fără restituirea prejudiciului, Iar contractele de investiții, semnate notarial și înregistrate la ASP, printre care figurează și contractul încheiat cu Tatiana Melinte, au fost calificate ca fictive de către instanța penală, deoarece, conform materialelor dosarului, fiind eliberat bonul de casă, mijloacele financiare în casieria companiei nu au fost introduse.

Vom menționa că „Elat-Neocons” a anulat chitanțele și bonurile fiscale, care atestă plățile prin decizie internă peste 2 ani după eliberare, contrar prevederilor Hotărârii Guvernului nr. 474/1998, cât și Hotărârii Guvernului nr. 141/2019, care NU prevăd astfel de procedură de anulare a bonurilor de casă eliberate plătitorilor, iar Colegiul penal al Curții de Apel Chișinău a oferit statut juridic acestor acțiuni ale „Elat-Neocons”.

Potrivit pct. 3 din Regulamentul aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 474/1998, ”bonul de casă este un document confirmativ emis de mașina de casă și de control la efectuarea decontărilor băneşti în numerar, care atestă operațiunea economică și achitarea plății.”

Printre Deciziile judecătorești, care NU au recunoscut bonul de casă al Tatianei Melinte în calitate de document confirmativ se numără Dosarul Colegiul Civil al Curții de Apel Chișinău (Dosarul nr. 2a-1813/2021 2-19179753-02-2a-26042021). Chitanța la dispoziția de încasare și copia bonului fiscal, eliberat de „Elat Neocons” SRL, privind achitarea sumei conform contractului de investiție nu a servit ca probă pertinentă și concludentă.  Preşedintele ședinței, judecătoarea Anton Marina a respins în anul 2021 acțiunea, motivând că plata nu a fost dovedită prin documente bancare, ci doar printr-un bon de casă, considerat insuficient. „Faptul că apelanta/reclamanta a achitat suma de 250.000 lei prin alte mijloace decât cele expres prevăzute în contract nu demonstrează executarea corespunzătoare a contractului, fapt ce i-ar acorda dreptul de a pretinde înregistrarea dreptului de proprietate”, deși, potrivit punctului 4.11 din contract, plata trebuia dovedită prin documente bancare sau dispoziții de plată cu nota băncii, ordin de incasare și alte documente, iar bonul de casă nu a fost considerat de  judecătoarea Anton Marina de la Curtea de Apel, un mijloc probator suficient. Este notabil că această judecătoare la 10.04.2025 nu a trecut evaluarea externă (vetting-ul).

În 2022, CSJ a casat hotărârea instanței anterioare și a trimis cauza spre rejudecare. Ulterior, în iunie 2022, Curtea de Apel (Dosarul nr. 2a-1110/22 2-19179753-02-2a-03032022) a admis acțiunea Tatianei Melinte și i-a recunoscut dreptul de proprietate asupra apartamentului.

Poziția Serviciului Fiscal de Stat (SFS) privind bonurile de casă expusă într-un răspuns oficial din 14 mai 2025 (nr. 26-08/5-20/78143), bonul de casă este un document confirmativ valabil, emis de mașina de casă și control, care atestă o operațiune economică și achitarea plății.

Conform unui material publicat de bani.md, compania „Elat-Neocons” este implicată într-un scandal de amploare, fiind acuzată că încearcă să deposedeze de locuințe 80 de familii din Chișinău. Aceștea au achitat integral pentru apartamente în blocuri construite de companie, însă au primit titlurile de proprietate prin decizii judecătorești în anii 2021-2022, iar hotărârile judecătorești sunt acum revizuite în instanțe, la inițiativa lichidatorului companiei. Situația a generat proteste și apeluri către autorități pentru intervenție.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

 
NO COMMENT | FOOD&DRINKS ŞI HORECA EXPO, DESCHISE LA MOLDEXPO
NO COMMENT | FOOD&DRINKS ŞI HORECA EXPO, DESCHISE LA MOLDEXPO
NO COMMENT | OFICIALII AU DEPUS FLORI DE 9 MAI LA MEMORIALUL „ETERNITATE”
NO COMMENT | OFICIALII AU DEPUS FLORI DE 9 MAI LA MEMORIALUL „ETERNITATE”
NO COMMENT | PROTEST ÎMPOTRIVA RĂZBOIULUI ȘI A SUSŢINERII PENTRU LIBERTATEA PRESEI
NO COMMENT | PROTEST ÎMPOTRIVA RĂZBOIULUI ȘI A SUSŢINERII PENTRU LIBERTATEA PRESEI
NO COMMENT | RESTAURANT CUPRINS DE FLĂCĂRI
NO COMMENT | RESTAURANT CUPRINS DE FLĂCĂRI
NO COMMENT | MILITARII MOLDOVENI, DETAȘAȚI ÎN KOSOVO, AU REVENIT ACASĂ
NO COMMENT | MILITARII MOLDOVENI, DETAȘAȚI ÎN KOSOVO, AU REVENIT ACASĂ
NO COMMENT | CARABINIERII MOLDOVENI PLEACĂ ÎN KOSOVO
NO COMMENT | CARABINIERII MOLDOVENI PLEACĂ ÎN KOSOVO