Moldovenii – cu buzunarele goale, pantalonii rupți și cu cel mai mic cost al vieții din Europa

22 Ian. 2022, 16:05
 // Categoria: Slider // Autor:  bani.md
22 Ian. 2022, 16:05 // Slider //  bani.md

La costul vieții, Republica Moldova figurează, în anul 2021, pe penultimul loc în Europa, pe locul 41 din 40 state europene și pe locul 123 din 139 de state analizate pe site-ul numbeo.com. Cu un index de 30,35 ne plasăm între Ucraina (30,71) și Bosnia și Herțegovina (27,05). La nivel mondial ne situăm între Nigeria (30,49) și Paraguay (30,20).

Din perspectivă mondială, ne plasăm pe locul 123, iar numbeo.com zice că la noi se trăiește ceva mai ieftin decât în Belarus (index 30,89), Ucraina (30,71) sau Nigeria (30,49), dar mai scump decât în Georgia (30,18), Azerbaidjan (29,73), Egypt (29,52).

Clasamentul și poziționarea relativă pleacă de la costurile din viața reală consemnate la alimente de bază, costul locuințelor, chirii, utilități, transport, haine, activități recreative etc. plus salariile nete raportate de un număr considerat a fi suficient de mare de contributori, datele fiind prelucrate de cel mai mare site de profil din lume.

La capitolul chirie, indicele este e 8,70 printre cele mai mici (locul 24). Nivelul prețurilor au plasat Republica Moldova pe locul 6 cu un indice de 24,96. Prețurile din restaurante, arată numbeo, statistic sunt mici – locul 42 cu un indice de 27,10. Puterea de cumpărare în Republica este relativ mică, ,în condițiile în care țara are un indice de 33,43 și s-a clasat pe locul 63.

Astfel, ajungem să fim în poziția neașteptată de țară din Europa cu cel mai mic cost al vieții, deși nu avem cele mai mici prețuri. Dincolo de gradul inerent de aproximare și relevanța diminuată pentru medie de o repartiție cam inegală a veniturilor față de alte state europene, este o configurație la care ar trebui să luăm aminte pentru a vedea dacă reușim să o păstrăm pe viitor.

Bunăstarea precară a populației se manifestă și printr-un nivel înalt al sărăciei. În prezent, peste ¼ din populația țării trăiește sub pragul sărăciei, iar Republica Moldova are una dintre cele mai înalte rate ale sărăciei printre statele europene

Un studiu al „GfK Purchasing Power Europe 2021” arată că moldovenii înregistrează cel mai mic venit pe cap de locuitor de 1 892 de euro pe cap de locuitor, ceea ce reprezintă mai puțin de 13% din media europeană.

13 Aug. 2026, 13:25
 // Categoria: Oameni şi Idei // Autor:  Ursu Victor
13 Aug. 2026, 13:25 // Oameni şi Idei //  Ursu Victor

Deputatul PAS Maxim Potîrniche, fost fundaș pe teren și actual atacant al titlurilor de presă, a decis să le explice jurnaliștilor cum trebuie citit raportul financiar al SRL „Arena Națională”. Lecția este simplă: dacă o pierdere de 42 de milioane de lei nu sună bine, o pui între ghilimele și o declari amortizare.

Potîrniche a certat redacția Realitatea.md, într-o postare pe Facebook, după apariția unei știri bazate pe datele financiare publicate de Agenția Proprietății Publice. Potrivit acestora, compania care gestionează Arena Chișinău a încheiat anul 2025 cu o pierdere netă de aproximativ 42 de milioane de lei, în pofida creșterii veniturilor la 40,2 milioane de lei. Costurile vânzărilor au ajuns la 65,3 milioane de lei, iar rentabilitatea veniturilor a fost de minus 62,32%. Datele prezentate în știre pot fi consultate aici.

Deputatul a venit însă cu propria tactică financiară, una demnă de vestiar: pierderea netă nu se pune, dacă echipa conduce la „rezultatul operațional”.

„Nu mai călcați pe aceeași greblă”, le-a transmis Potîrniche jurnaliștilor, pe care i-a acuzat că nu se informează suficient. El a susținut că Arena Națională este „o societate PROFITABILĂ”, iar cele 42 de milioane de lei ar reprezenta costurile amortizării construcției, nu pierderi operaționale.

Altfel spus, compania poate avea un rezultat pozitiv înaintea amortizării și, simultan, o pierdere netă de 42 de milioane de lei în situațiile financiare. Ambele cifre pot exista în aceeași contabilitate. Numai că, în noua contabilitate politică, cifra convenabilă este „profit”, iar cea neconvenabilă devine „așa-zisă pierdere”.

Potîrniche le-a recomandat jurnaliștilor să pună mâna pe telefon și să-l sune pe el, pe reprezentanții Agenției Proprietății Publice, pe funcționarii ministerului și, dacă mai rămâne baterie, probabil și contabilul Arenei. Redacția i-a răspuns că informațiile au fost preluate din datele oficiale ale instituției vizate.

Deputatul a enumerat și performanțele Arenei: venituri în creștere, o rată de ocupare de 65–70%, aproximativ 84 de angajați și mai multe evenimente sportive. Toate sunt argumente importante, doar că niciunul nu șterge automat rezultatul net negativ din raport. Nici numărul concertelor, nici gradul de ocupare și nici entuziasmul de pe Facebook nu funcționează, deocamdată, ca radieră contabilă.

Înainte de a deveni profesor de jurnalism financiar, Potîrniche a fost fotbalist „profesionist”. El a evoluat la Sheriff Tiraspol în perioada 2015–2017, controlat de oligarhul Victor Gușan care controlează întreaga regiune, iar ulterior a recunoscut că știa cine alimenta financiar clubul. Iar salariul la clubul de fotbal al lui Gușan era între 3000 și 5000 de euro.

„Știam că vin de la Gușan (…) este un SRL personal al lui”, declara Potîrniche despre regiunea controlată economic de holdingul Sheriff. Afirmația a fost făcută într-un interviu despre perioada petrecută la Tiraspol.

Între timp, fostul fundaș și-a diversificat portofoliul. În declarația sa de avere pentru 2025 apar Bitcoin, Ethereum și Dogecoin, motiv suficient pentru porecla de „deputatul crypto”. Documentul nu indică însă venituri actuale de la Sheriff: pentru 2025 sunt declarate venituri de la Petrocub, Parlament și alte activități. O parte dintre monedele crypto au fost achizțioante înainte de a deveni deputat, iar altă parte după ce a ajuns în Parlament în urma alegerilor din septembrie 2025.

Așadar, Maxim Potîrniche nu mai primește pase de la Sheriff, dar continuă să degajeze explicații lungi spre poarta presei. Mingea financiară rămâne însă în raport. Arena a avut venituri mai mari și poate invoca un rezultat operațional pozitiv, dar anul l-a încheiat cu o pierdere netă de circa 42 de milioane de lei.

Editorial de Victor URSU