Spaima corupților Kovesi se ia la trântă cu cei care nu respectă sancțiunile împotriva ursului de la Kremlin

Șefa Parchetului European (EPPO) Laura Codruţa Kovesi afirmă că face investigații în toată Europa

Șefa Parchetului European (EPPO) Laura Codruţa Kovesi, a declarat într-un interviu pentru Agenţia France-Presse (AFP) că investigaţiile instituţiei pe care o conduce vor avea în vizor inclusiv persoanele care nu respectă sancţiunile blocului european împotriva Rusiei, relatează The Guardian şi France24, citate de ziare.com.

Parchetul European are ca mandat să investigheze orice infracţiune care ar aduce un prejudiciu fondurilor Uniunii Europene. UE a impus o serie de sancţiuni Moscovei, în zece pachete succesive, ca pedeapsă pentru invazia din Ucraina. Acum, şefa Parchetului European vrea să urmărească inclusiv acele grupuri sau persoane care eludează măsurile şi alimentează maşinăria de război a Rusiei.

„Este un lucru pe care Comisia ni l-a cerut deja, ne-a întrebat dacă ne putem ocupa de el. Iar răspunsul nostru a fost: ‘Da, putem face acest lucru. Suntem pregătiţi să o facem'”, a declarat Laura Codruţa Kovesi în interviul pentru AFP. „Avem procurori specializaţi. Avem birouri în 22 de state membre. Suntem singurul instrument disponibil în acest moment la nivel european care poate lupta cu acest tip de criminalitate”, a precizat ea.

Însă orice decizie de a adăuga la obiectivele EPPO şi pe cele de combatere a încălcării sancţiunilor va fi una politică, luată de liderii statelor membre ale UE, or nu sunt toţi mari fani ai EPPO, notează agenţia franceză de ştiri.

OPERAŢIUNEA AMIRAL, UN SUCCES AL EPPO CARE SE VREA CONVINGĂTOR

AFP a realizat interviul cu Kovesi miercuri, 1 martie, când EPPO a publicat cel de-al doilea său raport anual. Are 100 de pagini şi cifrele sunt impresionante. Cei 114 procurori ai biroului au 1.117 investigaţii active şi au îngheţat fonduri suspecte în valoare de 359 milioane de euro, de peste şapte ori mai mult decât bugetul organizaţiei. Dar Kovesi, o campioană anticorupţie în vârstă de 49 de ani, vrea să facă şi mai mult, relatează AFP.

Kovesi a venit la noua autoritate judiciară europeană din România, unde a fost cel mai tânăr procuror general al ţării şi prima femeie care a deţinut această funcţie. Ea a fost apoi procuror-şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie. Investigaţiile sale i-au creat duşmani în guvernul român şi a fost demisă înainte de a fi recrutată pentru a conduce eforturile de combatere a fraudei din cadrul Uniunii Europene, explică France-Presse.

Noua sa funcţie europeană, spune Kovesi, este lipsită de interferenţe politice, iar echipele sale de specialişti au posibilitatea de a face urmărirea penală în toată Europa împotriva unor bande care au învăţat cum să profite de pe urma frontierelor deschise ale Europei.

EPPO a repurtat deja succese notabile, cum ar fi Operaţiunea Amiral, o investigaţie ce a destructurat o reţea care se face vinovată de fraude cu TVA în valoare de 2,2 miliarde de euro. A început ca o operaţiune de mică amploare, autorităţile fiscale portugheze solicitând ajutor pentru investigarea unei mici firme ce vindea telefoane mobile, tablete şi alte dispozitive electronice. În cele din urmă, specialiştii EPPO au descoperit o reţea de fraudă cu TVA care avea ramificaţii în toate cele 27 de state membre.

CINCI STATE NU PARTICIPĂ LA EPPO

Kovesi consideră că acest rezultat reprezintă un raport bun calitate-preţ pentru contribuabilii din UE, dar nu a convins pe toată lumea. Cinci state membre ale UE – Danemarca, Suedia, Ungaria, Polonia şi Irlanda – au refuzat să participe la EPPO şi nu au desemnat niciun procuror pentru Parchetul European.

Kovesi este precaută, notează AFP, şi nu critică statele care nu participă, dar este clar că ar dori să elimine unele din lacunele existente în reţeaua sa. „Ne-am dori să lucrăm cu toţi colegii noştri din aceste cinci state membre din interiorul zonei EPPO, dar aceasta este o decizie politică”, a spus ea. „Ceea ce sper este că, atunci când vor vedea rezultatele noastre, când vor vedea avantajele pe care le oferă EPPO – rapiditatea investigaţiei noastre, eficienţa investigaţiei noastre – sper că vor fi convinşi că singura soluţie este să adere la EPPO”, a comentat Kovesi.

În unele capitale ale UE există o tendinţă de a vedea utilizarea abuzivă a fondurilor UE drept un fenomen tipic Estului, în condiţiile în care membrii mai noi ai UE, precum Bulgaria şi România, se străduiesc să controleze corupţia, în timp ce Polonia şi Ungaria se împotrivesc supremaţiei legislaţiei UE asupra dreptului naţional. Însă Kovesi respinge ideea că statele din Est sunt mai corupte, menţionând investigaţiile pe scară largă privind escrocheriile cu TVA aflate în curs de desfăşurare în Germania şi Italia.

Există însă şi alţi factori care subminează aplicarea legii la nivel paneuropean: rivalităţile naţionale şi dispreţul faţă de birocraţia de la Bruxelles, menţionează AFP.

„Ei bine, am auzit în unele state membre că trebuie să fii „patriot” – şi dacă furi banii naţionali este o problemă, dar dacă furi banii UE nu este o problemă, pentru că eşti patriot”, a declarat Kovesi pentru AFP. „Aceasta este o mentalitate greşită, pentru că, în cele din urmă, banii voştri, banii noştri, sunt pentru toţi cetăţenii europeni. Şi trebuie protejaţi toţi banii, pentru toţi cetăţenii europeni”, a punctat Laura Codruţa Kovesi în interviul pentru AFP.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#Kovesi #sanctiuni #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Northvolt AB a cerut protecţie împotriva falimentului în Statele Unite, după ce o încercare disperată de a obţine finanţare de salvare a eşuat, lăsând producătorul de baterii într-o situaţie dificilă, cu doar o săptămână de lichidităţi disponibile, potrivit Bloomberg.

Furnizorul suedez de baterii pentru vehicule electrice va încerca să se reorganizeze în cadrul capitolului 11 din Codul falimentului american, conform unei declaraţii emise joi. Potrivit unui depozit, Northvolt avea aproximativ 30 de milioane de dolari în numerar şi datorii de 5,84 miliarde de dolari.

Această sumă face ca Northvolt să fie una dintre cele mai îndatorate companii care au solicitat falimentul în Statele Unite în acest an, potrivit datelor Bloomberg. Aceasta este urmată de Intrum AB, o altă companie suedeză care a depus o cerere similară săptămâna trecută.

Compania a ales să urmeze calea legală din SUA pentru a oferi un cadru familiar investitorilor existenţi şi potenţialilor investitori interesaţi să furnizeze finanţare, a explicat o sursă apropiată situaţiei.

Această decizie încheie luni de negocieri cu proprietarii, clienţii şi creditorii, în încercarea de a găsi o soluţie pentru continuarea activităţii, după ce resursele financiare au fost epuizate. Northvolt a redus cu un sfert numărul angajaţilor şi a renunţat la planurile de extindere, pentru a face faţă unei crize de lichidităţi care s-a agravat în toamnă, după ce a pierdut un contract important şi nu a reuşit să acceseze un împrumut verde de 5 miliarde de dolari.

Compania a fost considerată un simbol al speranţelor europene de a crea un lanţ de aprovizionare independent pentru vehiculele electrice, în concurenţă cu producătorii stabiliţi din China şi Coreea de Sud.

Fabrica emblematică Northvolt Ett, situată lângă Cercul Arctic din Suedia, va continua să funcţioneze în mod normal pe durata reorganizării. „Compania va continua să livreze produse clienţilor, îndeplinindu-şi în acelaşi timp obligaţiile faţă de furnizorii esenţiali şi va asigura plata salariilor angajaţilor”, a afirmat compania.

În cadrul procedurii de faliment, Northvolt va avea acces la aproximativ 145 de milioane de dolari în garanţii de numerar, conform declaraţiilor companiei. Scania CV AB, divizia de camioane a Volkswagen AG şi un client important al Northvolt, a anunţat că va contribui cu 100 de milioane de dolari pentru finanţarea debitorului în posesie.

Judecătorul american de faliment Alfredo Perez a spus în timpul unei audieri de joi că va aproba cererea Northvolt de a începe utilizarea finanţării din faliment şi a altor împrumuturi pentru a acoperi salariile şi cheltuielile angajaţilor în timpul procesului de reorganizare conform capitolului 11. După reducerile de personal anunţate, Northvolt mai are aproximativ 6.400 de angajaţi în Suedia, Polonia şi Statele Unite.

Filialele Northvolt care se ocupă de fabricile planificate în Germania şi Canada nu fac parte din procesul de faliment conform capitolului 11, dar compania a declarat că aceste proiecte vor fi amânate.