„Spălătoria rusească”. Moscova cere extrădarea lui Platon. Chișinăul pune piciorul în prag

Procuratura Republicii Moldova a refuzat, Federației Ruse, extrădarea lui Veaceslav Platon, numit și raiderul nr. 1 din CSI. Extrădarea lui Palton, a fost cerută pe cazul „spălătoriei rusești” în sumă de jumătate de miliard de ruble rusești sau echivalentul a 20 de miliarde USD, potrivit informațiilor Ministerului de Interne din Federația Rusă, citate de interfax.ru.

„Solicitările pe numele lui Renato Usatîi și Vladimir Plahotniuc au rămas fără răspuns”, se mai spune in informația Ministerului de Interne, care susține că Plahotniuc, Platon și Usatîi sunt cetățeni ai Federației Ruse și ai Republicii Moldova.

În cazul extrădării, potrivit legislației penale a Federației Ruse, învinuiții riscă închisoare până la 20 de ani.

Cazul spălărilor de bani din Federația Rusă

În perioada iunie 2013 până la sfârșitul anului 2014, proprietarul băncii moldovenești Moldindconbank Veceslav Platon, împreună cu prim-vicepreședintele și liderul Partidului Democrat din Moldova Vladimir Plahotniuc, precum și cu Alexander Korkin, cu afaceri în sectorul bancar, au elaborat un mecanism de retragere a banilor clienților din sistemul financiar a Federației Ruse.

Pentru a-și pune în aplicare planurile, aceștia l-au atras și pe Usatîi, cu resurse financiare și politice. Proprietarii mai multor bănci rusești, Alexander Grigoriev și Oleg Kuzmin, și-au pus la dispoziție instituțiile financiare pentru operațiunea de spălare de bani. De asemenea, au fost atrași și șefii trezoreriei băncilor Rinat Yusupov și Venera Sharipova, precum și avocații Alexey Sobolev și Lev Pakhomov. Aceștia cooperau cu directorul trezoreriei Moldindconbank, Elena Platon. Iar cu ajutorul unor documente fictive de control valutar au asigurat transferul zilnic a sute de milioane de dolari și euro în conturile bancare ale unui nerezident Moldindconbank.

Pe acest caz a fost pornită o urmărire penală în Federația Rusă. Plahotniuc și Platon au fost anunțați în căutare internațională, iar instanța a emis mandat de arest pe numele acestora.

Plahotniuc

Oligarhul Vladimir Plahotniuc om de afaceri, fost președinte al Partidului Democrat din Moldova (PDM), fost deputat este considerat cel mai bogat om din țară.

Împotriva lui Plahotniuc au fost deschise mai multe dosare penale în Rusia. În decembrie 2017. Comitetulu de Investigații l-a acuzat că a creat un grup infracțional pentru a pregăti un atentat la viața oponentului politic Renato Usatîi. Pe numele lui Pahotniuc a fost emis un mandat de arest.

Usatîi

Renato Usatîi este politician, om de afaceri, președinte al Partidul Nostru. Din 2015 până în 2018 – primarul celui de-al doilea cel mai populat oraș din Moldova, Bălți. A plecat la Moscova în august 2016, după ce autoritățile i-au deschis dosare penale și au încercat să-l treacă pe lista de urmărire internațională. În februarie 2018 a demisionat din funcția de primar al municipiului Bălți. La sfârșitul anului 2018, a părăsit Rusia, susținând că președintele Republicii Moldova, Igor Dodon, încerca să organizeze persecuții împotriva lui în Rusia. Usatîi a locuit în Germania câteva luni, după care ar fi plecat în România. După schimbarea puterii în Moldova, el a anunțat că se va întoarce imediat în patria sa. Procuratura Republicii Moldova, după un lung interogatoriu, a anulat mandatul de arestare a acestuia.

#extrădare #acuzatii #laundromat

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova face pași concreți spre tranziția energetică verde, înregistrând un interes remarcabil din partea investitorilor pentru construcția de centrale electrice din surse regenerabile. Potrivit Ministerului Energiei, în cadrul licitației organizate pentru oferirea statutului de „producător eligibil mare”, au fost depuse până la 31 martie 34 de oferte pentru parcuri fotovoltaice, totalizând 236,61 MW, și 8 oferte pentru centrale eoliene, însumând 207,5 MW.

Toate ofertele au fost depuse de companii locale, două dintre acestea având fondatori străini, semn că Republica Moldova continuă să atragă capital și know-how internațional, chiar și într-un climat regional instabil.

„Am crescut de opt ori capacitatea instalată a regenerabilelor în ultimii patru ani, iar în februarie 2025 am depășit 646 MW. Noile proiecte vor produce energie pentru consumul intern și vor contribui direct la dezvoltarea economică”, a declarat ministrul Energiei, Dorin Junghietu.

După validarea ofertelor și desemnarea investitorilor eligibili, urmează deschiderea ofertelor tehnice pentru construcția a 105 MW de energie eoliană și 60 MW de energie fotovoltaică, lansată în vara anului trecut.

Această licitație se înscrie în angajamentul Republicii Moldova de a asigura cel puțin 30% din consumul intern de energie electrică din surse regenerabile până în 2030. Producătorii vor beneficia de contracte de achiziție garantate pentru 15 ani, încheiate cu Furnizorul Central de Energie Electrică.