Spînu descâlcește ghemul dintre ANRE și Consiliul Concurenței. Soluția care pune capăt ping-pong-ului

În următoarele zile PAS urmează să vină cu inițiativa de fuzionare a ANRE cu Consiliul Concurenței și asta din motiv că cele două instituții își pasează responsabilitățile uneia alteia.

”Pas va veni cu inițiativa ca cele două instituții să fuzioneze ca să nu mai arate cu degetul unul la altul. La una din ședințele Consiliului Suprem de Securitate ANRE spunea că de monopol trebuie să se ocupe Consiliul Concurenței și invers”, a explicat în cadrul emisiunii ”În Profunzime”, ministrul Infrastructurii, Andrei Spînu.

Ministrul a spus că se va veni cu anumite modificări și se va merge după modelul estonian. Va fi un departament care se ocupă de reglementarea prețurilor și altul care verifică – Consiliul Concurenței.

Referindu-se la modul cum sunt reglementate prețurile la produsele petroliere, ministrul e de părere că în Republica Moldova sunt prea multe benzinării. ”Statistic suntem la coada clasamentului la câte mașini sunt alimentate cu carburant de o benzinărie. Acest lucru înseamnă că atunci când ai multe benzinării costul de întreținere a lor este mult prea mare. Una este ca o benzinărie să alimenteze 800 de mașini pe lună și alta e când o benzinărie alimentează 4000 de mașini. Asta e unul din motive care influențează prețul carburanților. Sunt costuri de întreținere spații, chirii, salarii, care sunt incluse în prețul carburanților.

#Spînu #concurenta #ANRE

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Rata anuală a inflației în Uniunea Europeană a crescut în septembrie la 2,6%, față de 2,4% în august, potrivit datelor publicate vineri de Eurostat. România se menține, pentru a cincea lună consecutiv, țara cu cea mai ridicată inflație din blocul comunitar – 8,6%, de peste trei ori media europeană.

După România, cele mai ridicate rate ale inflației au fost raportate în Estonia (5,3%), Slovacia și Croația (4,6%). La polul opus se situează Cipru (0%), Franța (1,1%), Grecia și Italia (1,8%).

Comparativ cu luna august, inflația anuală a crescut în 15 state membre, a scăzut în opt și a rămas stabilă în patru, inclusiv în România, unde a urcat ușor de la 8,5% la 8,6%.

În zona euro, rata anuală a inflației a accelerat la 2,2% (față de 2% în august), revenind peste ținta de 2% a Băncii Centrale Europene (BCE).

Cea mai mare contribuție la inflația din zona euro a provenit din: servicii (+1,49 puncte procentuale), alimente, alcool și țigări (+0,58 pp). În schimb, energia a avut o contribuție negativă de –0,03 pp.

Datele Institutului Național de Statistică (INS) arată o rată anuală chiar mai mare – 9,88%, în creștere de la 9,85% în august. Cele mai accentuate scumpiri s-au înregistrat la: mărfuri nealimentare (+11,09%), servicii (+10,36%), alimente (+7,86%).

Potrivit proiecțiilor BCE, inflația din zona euro ar urma să scadă gradual la 2,1% în 2025, 1,7% în 2026 și 1,9% în 2027, în timp ce inflația de bază (fără energie și alimente) s-ar situa la 2,4% în 2025.

România rămâne, astfel, cea mai inflaționistă economie din Uniunea Europeană, pe fondul scumpirii accelerate a bunurilor nealimentare și a serviciilor, dar și al presiunilor bugetare și fiscale interne.