Spînu descâlcește ghemul dintre ANRE și Consiliul Concurenței. Soluția care pune capăt ping-pong-ului

În următoarele zile PAS urmează să vină cu inițiativa de fuzionare a ANRE cu Consiliul Concurenței și asta din motiv că cele două instituții își pasează responsabilitățile uneia alteia.

”Pas va veni cu inițiativa ca cele două instituții să fuzioneze ca să nu mai arate cu degetul unul la altul. La una din ședințele Consiliului Suprem de Securitate ANRE spunea că de monopol trebuie să se ocupe Consiliul Concurenței și invers”, a explicat în cadrul emisiunii ”În Profunzime”, ministrul Infrastructurii, Andrei Spînu.

Ministrul a spus că se va veni cu anumite modificări și se va merge după modelul estonian. Va fi un departament care se ocupă de reglementarea prețurilor și altul care verifică – Consiliul Concurenței.

Referindu-se la modul cum sunt reglementate prețurile la produsele petroliere, ministrul e de părere că în Republica Moldova sunt prea multe benzinării. ”Statistic suntem la coada clasamentului la câte mașini sunt alimentate cu carburant de o benzinărie. Acest lucru înseamnă că atunci când ai multe benzinării costul de întreținere a lor este mult prea mare. Una este ca o benzinărie să alimenteze 800 de mașini pe lună și alta e când o benzinărie alimentează 4000 de mașini. Asta e unul din motive care influențează prețul carburanților. Sunt costuri de întreținere spații, chirii, salarii, care sunt incluse în prețul carburanților.

#Spînu #concurenta #ANRE

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Lcitația lansată de Termoelectrica pentru instalarea motoarelor de cogenerare este afectată de un deficit pe piața internațională a acestor echipamente, situație care a dus la creșteri de preț și la întârzieri mari de livrare, a declarat ministrul Energiei, Dorin Junghietu.

Potrivit ministrului, marii producători internaționali de motoare precum Siemens, Wärtsilä, MAN Turbo sau alți jucători globali au în prezent un backlog de producție de doi până la trei ani, fapt confirmat inclusiv la nivel de top management. Cererea de astfel de motoare a crescut exploziv, în special din cauza dezvoltării accelerate a centrelor de date și a capacităților de inteligență artificială, dar și a necesităților generate de războiul din Ucraina.

Dorin Junghietu a explicat că, începând cu perioada pandemiei COVID-19, lanțurile logistice globale au fost puternic afectate, iar producătorii mari de echipamente nu mai mențin stocuri în depozite, pentru a nu-și bloca resursele financiare. În acest context, oferta de motoare disponibile imediat este extrem de limitată.

Ministrul a subliniat că prețurile oferite la licitație nu mai pot fi comparate cu cele din 2020–2021, când a fost estimat bugetul inițial al proiectului. De atunci, costurile la oțel, forța de muncă și transport au crescut semnificativ, ceea ce a determinat unii participanți să vină cu oferte mai mari. Totuși, una dintre oferte, situată mult sub celelalte, a ridicat semne de întrebare, întrucât nu ar reflecta realitățile actuale ale pieței.

În același timp, cei doi ofertanți ajunși în etapa de evaluare financiară au propus capacități mai mari decât cele solicitate inițial, de aproximativ 61–62 MW, față de 55 MW, ceea ce a dus automat la majorarea valorii totale a proiectului. Chiar și așa, Junghietu a menționat că o ajustare de 15–20% față de bugetul inițial ar fi fost justificată, însă majorarea solicitată este considerată excesivă.

Autoritățile au discutat situația cu Banca Mondială, care a prezentat un raport explicativ privind creșterea costurilor. În paralel, consultanții statului au realizat o evaluare suplimentară. „Suntem de acord că factorii care au dus la scumpiri sunt clari, însă acum trebuie să ajustăm costul la o valoare rezonabilă”, a declarat ministrul.

Potrivit lui Dorin Junghietu, bugetul inițial al proiectului era de aproximativ 81 de milioane de euro, iar o ajustare de maximum 15–20% ar putea fi acceptabilă, ținând cont și de capacitatea suplimentară propusă. Ministerul Energiei a cerut prelungirea termenului contractual, pentru a permite negocieri și identificarea unei formule finale care să aducă prețul la un nivel „decent”.

Ministrul a mai precizat că, în proiectele internaționale, construcția unei centrale de cogenerare durează, în mod obișnuit, între 36 și 48 de luni, în timp ce soluțiile containerizate pot reduce termenul de implementare. Soluția tehnică finală va juca un rol esențial în durata și costul proiectului.

„Nu acceptăm o creștere atât de mare a prețului. Căutăm toate opțiunile – negociere, reevaluare și ajustare – pentru ca acest proiect strategic să fie realizat în condiții corecte pentru stat”, a concluzionat Dorin Junghietu.