Spînu descâlcește ghemul dintre ANRE și Consiliul Concurenței. Soluția care pune capăt ping-pong-ului

În următoarele zile PAS urmează să vină cu inițiativa de fuzionare a ANRE cu Consiliul Concurenței și asta din motiv că cele două instituții își pasează responsabilitățile uneia alteia.

”Pas va veni cu inițiativa ca cele două instituții să fuzioneze ca să nu mai arate cu degetul unul la altul. La una din ședințele Consiliului Suprem de Securitate ANRE spunea că de monopol trebuie să se ocupe Consiliul Concurenței și invers”, a explicat în cadrul emisiunii ”În Profunzime”, ministrul Infrastructurii, Andrei Spînu.

Ministrul a spus că se va veni cu anumite modificări și se va merge după modelul estonian. Va fi un departament care se ocupă de reglementarea prețurilor și altul care verifică – Consiliul Concurenței.

Referindu-se la modul cum sunt reglementate prețurile la produsele petroliere, ministrul e de părere că în Republica Moldova sunt prea multe benzinării. ”Statistic suntem la coada clasamentului la câte mașini sunt alimentate cu carburant de o benzinărie. Acest lucru înseamnă că atunci când ai multe benzinării costul de întreținere a lor este mult prea mare. Una este ca o benzinărie să alimenteze 800 de mașini pe lună și alta e când o benzinărie alimentează 4000 de mașini. Asta e unul din motive care influențează prețul carburanților. Sunt costuri de întreținere spații, chirii, salarii, care sunt incluse în prețul carburanților.

#Spînu #concurenta #ANRE

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Fostul consilier municipal Ruslan Verbițchi susține că cetățenii Republicii Moldova achită în facturile la gaze un suprapreț față de costul real la care statul a procurat gazele naturale pentru anul 2026. Într-o postare pe Facebook, acesta afirmă că diferența dintre prețul de achiziție și tariful plătit de populație ar ajunge la sute de milioane de euro.

Potrivit datelor prezentate de Verbițchi, compania Energocom a asigurat peste 75% din necesarul de gaze pentru iarna 2025–2026, iar încă din septembrie 2025 ar fi fost contractate peste 90% din volumele necesare pentru întregul an 2026. Statul ar fi cumpărat în total 782 de milioane de metri cubi de gaze la un preț mediu de 410 euro pentru mia de metri cubi, pentru care din buget au fost alocați 320 de milioane de euro.

Conform structurii costurilor prezentate de Verbițchi, 60,52% din această sumă reprezintă prețul gazelor propriu-zise, 28,39% serviciile de transport, 4,84% distribuția, 4,51% furnizarea, iar 1,54% componenta de corectare.

În același timp, cetățenii achită în prezent un tarif de 16,74 lei pentru un metru cub de gaze. Dacă acest tarif este aplicat asupra volumului anual de 782 de milioane de metri cubi, rezultă încasări de aproximativ 667 de milioane de euro, ceea ce înseamnă un supraplus de circa 347 de milioane de euro față de suma plătită de stat pentru achiziția gazelor.

Verbițchi susține că, la prețul de 410 euro pentru mia de metri cubi, tariful real pe care ar trebui să îl plătească populația ar fi de aproximativ 11 lei per metru cub cu TVA inclus, nu 16,74 lei. Diferența de aproape 5,75 lei pentru fiecare metru cub ar genera, potrivit calculelor sale, un profit de circa 229 de milioane de euro obținut pe seama consumatorilor.

Fostul consilier afirmă că această diferență nu ajunge în bugetul de stat, ci este direcționată către diverse companii din sectorul energetic, inclusiv firme apropiate guvernării. El indică în special compania Vestmoldtransgaz, care ar încasa aproape 28,4% din sumele plătite de cetățeni pentru servicii de transport.

În același context, Verbițchi aduce și acuzații privind achiziții publice dubioase, menționând că același software ar fi fost cumpărat atât de Moldovagaz și Chișinău-Gaz cu 52,6 milioane de lei, cât și de Energocom cu încă 7 milioane de lei, inclusiv prin contracte în euro, ceea ce ar contraveni legislației. El afirmă că datele sunt preluate de pe platforma achizitii.md și din surse media finanțate de stat, iar concluziile, spune el, le aparțin cititorilor.