Standarde europene în Găgăuzia. UE contribuie la dezvoltarea mediului de afaceri din regiunile Republicii Moldova

Cu sprijinul Uniunii Europene (UE), în Republica Moldova au fost create șase hub-uri de susținere a afacerilor la Bălți, Orhei, Comrat, Tiraspol și Chișinău (2). Aici, antreprenorii pot obține expertiză, instruiri, granturi mici, competențe în domeniul legislației și a tehnologiilor inovative din domeniul afacerilor.

„Se învață tehnologii, aspecte de management, acces la finanțare și o sumedenie de chestii practice pe care le poți învăța doar în teren”, spune Mariana Rufa, directorul executiv al Asociației Business-ului European (EBA), organizație parteneră a proiectului „Societatea civilă contribuie la dezvoltarea economică incluzivă și durabilă în Republica Moldova” (implementat de Fundația Est-Europeană și finanțat de Uniunea Europeană și Suedia), în cadrul căruia au fost create business hub-urile.

Networking cu antreprenori, la Comrat

Pentru că unul dintre cele șase hub-uri operează în UTA Găgăuzia, la Comrat a fost organizat vineri, 28 octombrie, un eveniment de networking cu genericul „Welcome to Gagauzia”, în care circa 50 de de antreprenori, precum și beneficiari ai proiectului UE „Societatea civilă contribuie la dezvoltarea economică incluzivă și durabilă în Republica Moldova”, au făcut schimb de contacte și experiență.

„Unul dintre scopurile importante ale proiectului ține de identificarea de noi contacte. Noi suntem într-o reconfigurare a parteneriatelor comerciale în contextul situației geopolitice și a războiului, respectiv sunt valoroase nu doar contactele comerciale din afara țării, dar și din țară. Orice producător din Găgăuzia ar putea să-și găsească un furnizor de materie primă fie în Tiraspol, Orhei sau Bălți și viceversa”, este de părere Mariana Rufa. „Nu în ultimul rând, uneori chiar antreprenorii care vin din aceeași regiune s-ar putea să nu se cunoască unii cu alții. Relaționarea între ei contează nu doar la nivel de țară, dar și regional. Sperăm mult că evenimentul organizat va crea aceste contacte, parteneriate, și – cel mai important – va duce la dezvoltarea și la extinderea lor”, a mai spus ea.

„Și în regiuni business-ul poate fi mare”

Potrivit lui Vladimir Kara, directorul executiv al Asociației Oamenilor de Afaceri din Găgăuzia, networking-ul între reprezentanții mediului de afaceri este important în contextul schimbului de experiență între companiile regionale, naționale, de contacte și creare de parteneriate între business-ul mic și mijlociu, dar și studierea experienței companiilor.

„E o practică bună de a arăta că și în regiuni business-ul poate fi mare, poate fi național sau chiar internațional. Aici au posibilitatea de a face schimb de experiență, de a se cunoaște, de a-și găsi noi prieteni și parteneri”, a subliniat acesta.

Networking-ul de la Comrat a inclus și vizita beneficiarilor la două întreprinderi care au beneficiat de asistență financiară din partea Uniunii Europene.

Constantin Nedealcov este directorul ForsMotor, întreprindere care de 18 ani se ocupă cu producerea articolelor din metal.

„În cei 18 ani de activitate am primit, probabil, zeci de finanțări nerambursabile. Primul grant l-am câștigat în urmă cu șapte ani, cu ajutorul căruia am achiziționat o instalație de sudură de care aveam neapărat nevoie”, își amintește Constantin. „Dacă nu ar fi fost granturi, am fi stat mult timp pe loc”, mărturisește antreprenorul al căruia clienți sunt vânzătorii angro, companiile de construcție și cele care comercializează echipament electric. „Participăm în continuare la proiecte, scriem granturi. Am instalat panouri solare”, a adăugat acesta, precizând că producția companiei s-a diversificat mult în ultimii ani, iar cifra de afaceri este în creștere de la an la an. „Deocamdată ne învățăm pe piața internă, analizăm punctele slabe. Lucrăm în privința exportului, la ambalaj, la logistică”, a adăugat antreprenorul.

O altă întreprindere de la Comrat care și-a dezvoltat și extins producția este fabrica de lactate „Sana”, unul dintre cei mai mari plătitori de impozite din regiunea de sud a Republicii Moldova.

Directoarea afirmă cu mândrie că întreprinderea pe care o conduce este certificată conform standardelor europene. Maria Akbaș este recunoscătoare pentru asistența europeană obținută și a pus accentul pe expertiza primită.

„Ce ține de calitate, suntem o companie certificată european. Am primit certificarea ISO, deci e un nivel care ne permite să ne poziționăm altfel pe piață”, declară antreprenoarea, mărturisind că afacerea nu ar fi supraviețuit în lipsa asistenței europene: „Nu era să fie real să supraviețuim. Poate reușeam să supraviețuim, dar erau cu totul alte rezultate”. „Sprijinul Uniunii Europene contribuie la modernizarea producției și implementarea noilor tehnologii. Acum antreprenorii din Găgăuzia, cu echipament și tehnică modernă din UE, au aceleași standarde ca pe piața Uniunii Europene și pot produce servicii și produse de calitate. […] E o posibilitate de export și lărgirea pieței de desfacere cu producția proprii” – Vladimir Kara.

„Găgăuzia s-a schimbat mult grație relației bune pe care o avem cu Uniunea Europeană”

Potrivit bașcanului UTA Găgăuzia, Irina Vlah, regiunea s-a schimbat mult în ultimii 5-6 ani „datorită faptului că am reușit să avem o colaborare reușită cu Uniunea Europeană, iar granturile oferite de Uniunea Europeană s-au îndreptat spre regiune”.

Oficialul a remarcat că pe lângă domeniul economic și al afacerilor, asistența europeană se face simțită și în domenii ca învățământul și sănătatea.

O nouă oportunitate pentru antreprenorii care vor să exporte

În cadrul aceluiași proiect, companiile vor avea posibilitatea să beneficieze de un sprijin în valoare de 2.000 de euro sub forma unor servicii care vor facilita și susține exportul în Uniunea Europeană.

„Evident, asta se va face pe o bază selectivă, pentru că nu toate companiile au capacitatea de export. Chiar dacă suma e infimă, e importantă valoarea adăugată majoră a acestui proiect sunt contactele, este crearea acestor business hub-uri care oferă servicii de asistență. Asta rămâne și după finalizarea proiectului, deci asta e sustenabil. Și nu în ultimul rând, nivelul de școlarizare a personalului companiilor, datorită expertizei europene și locale în cadrul acestui proiect”, a adăugat Mariana Rufa.

#FEE #mediu de afaceri #antreprenori #Gagauzia #UE

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Giganții globali ai industriei alcoolului traversează una dintre cele mai dificile perioade din ultimele decenii. Valoarea de piață a celor mai mari producători de bere, vin și băuturi spirtoase listați la bursă a scăzut cu 830 de miliarde de dolari în ultimii patru ani, potrivit unei analize realizate de Bloomberg, citată de Agerpres.

Sectorul trece printr-o transformare structurală profundă, alimentată de schimbarea comportamentului consumatorilor, preocupările tot mai mari legate de sănătate și presiunile economice globale.

„Avem o schimbare structurală în desfășurare: oamenii beau mai puțin”, a explicat Sarah Simon, analist la Morgan Stanley, avertizând că marii producători sunt forțați să se adapteze rapid unui model de consum complet diferit.

Acțiunile unor companii precum Diageo (Johnnie Walker, Smirnoff), Pernod Ricard, Rémy Cointreau, Brown-Forman (Jack Daniel’s) și Treasury Wine Estates au coborât în 2025 la minimele ultimului deceniu. În China, titlurile gigantului Kweichow Moutai se tranzacționează cu peste 40% sub vârful atins în 2021.

Criza este alimentată de tarifele comerciale americane, de dobânzile ridicate care reduc cheltuielile de consum, dar și de creșterea prețurilor materiilor prime. În China, restricțiile privind consumul de alcool la evenimente oficiale și scăderea încrederii gospodăriilor au amplificat declinul.

Marile grupuri din industrie se confruntă cu niveluri ridicate ale datoriilor, restructurări și o volatilitate crescută a managementului. În ultimul an, companii precum Diageo, Rémy Cointreau, Campari, Treasury Wine, Molson Coors și Suntory și-au schimbat directorii generali, iar Moutai a pierdut doi președinți în mai puțin de doi ani.

Un sondaj Gallup arată că, în SUA, ponderea adulților care consumă alcool a coborât la cel mai scăzut nivel din 1939, anul în care au început măsurătorile. Organizația Mondială a Sănătății și autoritățile americane promovează reducerea consumului de alcool, accentuând declinul în rândul generațiilor X, Y și Z.

„Impactul asupra consumului de alcool este de patru ori mai mare decât cel al crizei financiare. Nu ne vom întoarce la ritmurile de creștere din trecut”, avertizează Laurence Whyatt, analist la Barclays.

Pentru a compensa pierderile, marii producători lansează băuturi fără alcool și explorează noi segmente de piață. Carlsberg a introdus un cidru non-alcoolic, campari a lansat băutura Crodino în SUA, diageo a cumpărat brandul american Ritual Zero Proof, iar divizia de băuturi a LVMH, Moët Hennessy, a investit în producătorul de spumant fără alcool French Bloom.

Cu toate acestea, perspectivele rămân sumbre. Analista Sarah Simon afirmă că acțiunile companiilor din industria alcoolului primesc acum cele mai multe recomandări negative dintre toate firmele de bunuri de consum din Europa.

„Industria alcoolului începe să semene tot mai mult cu cea a tutunului — o comparație de neimaginat acum cinci ani”, spune Andrew Gowen, director de cercetare la Bell Asset Management, adăugând că declinul vânzărilor va forța companiile să reducă costurile și să lanseze produse mai ieftine.