Afacerea din România care ajută companiile să uite de hârtie. Care este investiția

Felix Blaga și Paul Harfaș, doi prieteni din facultate au lansat un start-up inovator în România. Este vorba despre Octavic, un start-up fondat în Oradea care ajută fabricile din țara vecină să-și eficientizeze producția în sistem digital, nu cu pixul și hârtia cum încă se face în multe din companii.

„Ne-a venit ideea, practic, în 2013, când derulam un proiect pentru o companie care voia să știe cât durează să producă o anumită piesă. De aici am ajuns până la construirea unui sistem care livrează în timp real peste 50 de informații vitale procesului de producție, de la cele privind gradul de încărcare al utilajelor, până la durata de viață a componentelor și cauzele rebuturilor, totul pentru ca managerul de producție să poată `pilota` fabrica în mod inteligent, reducând astfel costurile si folosind la maxim capacitatea de producție pe care o are la dispoziție”, a declarat pentru wall-street.ro, Paul Harfas, cofondator Octavic.

Până să apară Octavic, inițial, cei doi antreprenori „s-au jucat” cu mai multe produse pe care le-au creat, de la proteze dentare digitale și până la softuri pentru mentenanța predictivă pentru vapoare. S-au oprit însă la ideea unui produs care să automatizeze managementul producției, fiind o idee mai rapid validată de piață, comparativ cu celelalte. Așa au ajuns azi să implementeze soluții care să ajute companiile și antreprenorii să-și eficientizeze producția.

„Era o nevoie prea puțin acoperită, nu existau soluții viabile pentru îmbunătățirea proceselor din fabrici. E adevărat că, în ce privește dezvoltarea produsului, ne-a ajutat mult și fascinația pentru partea de producție, dar și istoricul personal și profesional al fiecăruia. Amândoi am fost în fabrici de la vârste fragede, părinții noștri lucrând în domeniu și am avut șansa să observăm interiorul unei fabrici, felul în care se desfășoară un proces de producție, ce probleme se întâmpină și cum se caută soluții”, a declarat Paul Harfas, cofondator Octavic.

Din ușă în ușă, până la primul client

Paul și Felix s-au plimbat efectiv cu o foaie A4 în mână, cu produsul patentat de ei și au bătut la 20 de porți de fabrici până când, un producător din Oradea a avut curajul să testeze produsul lor, denumit „PET – Production Efficiency Tracker”.

Prototipul PET a fost conturat în 2015 și implementat în 2016, iar cinci ani mai târziu, produsul e utilizat de cele mai mari branduri din industria pharma și automotive din România, Danemarca, Ungaria și Italia.

„Tot în 2016 am înființat start-up-ul Octavic. Numele e o metaforă din muzică, unde să crești cu o octavă înseamnă să dublezi, și ne inspiră să țintim acest tip de dezvoltare “octavică”. PET e un produs original Octavic, dezvoltat de noi în contextual parteneriatelor încheiate cu universități din străinătate, care aduce features unice în piața de industry 4.0, adică cea a fabricilor inteligente și care e suficient de flexibil să se plieze pe orice tip de producție din orice industrie, indiferent de nivelul provocărilor întâlnite în proces”, a mai precizat Paul Harfas.

Sistemul a fost dezvoltat în Oradea, cu un angajat și cu o investiție de 250.000 de euro în calculatoare și personal. Investiția a fost recuperată în doi ani, iar pentru a accelera cererea, Octavic plănuiește ca în viitorul apropiat să atragă o finanțare de tip VC de 800.000 de euro. În prezent, Octavic funcționează cu opt angajați: trei persoane pe partea de dezvoltare produs, două persoane în vânzări, o persoana în marketing și alte două pe partea de customer service.

Companiile care apelează la produsul dezvoltat de Octavic sunt în principal din industria pharma, unde sistemul PET este folosit azi în fabricile de medicamente Zentiva, Gedeon Richter și LaborMed.

Cum automatizezi industriile rămase în urmă?

Paul Harfas a explicat cum funcționează concret PET – Production Efficiency Tracker. Produsul dezvoltat de compania sa e structurat pe patru paliere de acțiune:

Real-Time – care însumează tot ce vine în sprijinul transparenței în fabrică prin management vizual și alertare. Aici intră eliminarea timpilor de așteptare neproductivi pe fluxul de producție, reducerea timpilor de reacție și digitalizarea rapoartelor de producție

BigData / Analytics – aici e vorba despre KPI relevanți pentru fiecare departament, care să susțină acțiunile de îmbunătățire a proceselor, metrici, de la cei mai generali, cum ar fi producție, defecte, eficiența utilajelor, până la analize în detaliu a timpilor de reacție și rezolvare, a schimbărilor de produs sau a reconfigurărilor de linie.

Smart Production Scheduling – reprezintă un instrument de planificare menit să scoată echipa de planneri din faza Excel, să elimine eroarea umană și să scurteze timpul de reacție la schimbări de cerere sau replanificări pentru îmbunătățirea lead-time-ului și adaptarea permanentă la perturbațiile din producție. Face asta automat, folosind date din alte sisteme IT ale fabricii, dar și din palierele 1 și 2 ale sistemului Octavic.

AI / MachineLearning – este atunci „când introducem în sistem elemente specifice Deep AI, cu scopul de a veni în ajutorul omului în procesul de analiză și de a închide bucla de reacție de la monitorizarea datelor proceselor, la vizibilitate, informație și îmbunătățire proces”, spune Paul.

#automatizare #start-up #antreprenori #Investiții #Afaceri #Romania

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova intră, de astăzi 26 septembrie, în stare de urgență în sectoarele energetic și hidrologic, pe fondul riscurilor tot mai mari privind aprovizionarea cu energie electrică și carburanți, dar și al nivelurilor scăzute ale Nistrului și Prutului. Autoritățile introduc un pachet de măsuri care include limitarea exporturilor de energie în orele de vârf, restricții pentru exportul și reexportul carburanților, plafonarea cantității de motorină cumpărate în recipiente și interzicerea utilizării apei pentru o serie de activități neesențiale.

Potrivit Centrului Național de Management al Crizelor (CNMC), Republica Moldova dispune în prezent de energie, carburanți și apă, însă riscurile de aprovizionare au crescut. Printre cauze sunt indicate atacurile asupra infrastructurii energetice din Ucraina, posibilitățile limitate de import al energiei electrice, instabilitatea piețelor internaționale de gaze și produse petroliere, precum și seceta și debitele foarte scăzute ale Nistrului și Prutului.

Măsurile au fost aprobate prin deciziile nr. 8 și nr. 9 ale Comisiei Naționale de Management al Crizelor din 25 septembrie și intră în vigoare pe 26 septembrie.

Una dintre măsuri vizează carburanții. La Portul Internațional Liber Giurgiulești, exportul și reexportul benzinei și motorinei va fi permis doar dacă în depozite rămân cel puțin 2.500 de tone de benzină și 7.500 de tone de motorină, cu excepțiile prevăzute în decizia autorităților.

Transporturile care aduc carburanți în Republica Moldova vor beneficia de benzi dedicate la punctele de trecere a frontierei, iar trenurile cu produse petroliere vor primi prioritate pe calea ferată.

Autoritățile încearcă totodată să prevină cumpărăturile masive de combustibil și apariția unui deficit artificial. Astfel, motorina cumpărată în recipiente la benzinării va fi limitată la 40 de litri. Pentru recipientele specializate utilizate la alimentarea tehnicii agricole, plafonul va fi de 100 de litri.

Benzinăriile care mai dispun de motorină standard vor fi obligate să o comercializeze la prețul reglementat și nu vor putea să o înlocuiască cu sortimente mai scumpe. Abia după epuizarea motorinei standard vor putea fi vândute celelalte tipuri disponibile.

Restricții sunt introduse și în sectorul energetic. În intervalul de consum maxim, 18:00–22:00, energia electrică disponibilă va fi păstrată cu prioritate pentru consumul intern, iar exporturile vor fi limitate. În eventualitatea unui deficit care nu poate fi acoperit prin achizițiile obișnuite, autoritățile vor putea solicita energie de urgență din sistemele statelor vecine.

Spitalele, serviciile de urgență, stațiile de captare și pompare a apei și alte obiective de infrastructură critică vor avea prioritate la alimentarea cu energie. Centralele de termoficare vor putea, la rândul lor, să majoreze producția de electricitate atunci când sistemul va avea nevoie.

Statul trece și la economii. Instituțiile publice vor trebui să reducă consumul de energie și carburanți, iar iluminatul public va fi diminuat acolo unde acest lucru poate fi făcut în siguranță. Iluminatul decorativ și publicitar va fi deconectat, iar clădirile publice și spațiile comerciale vor trebui să reducă iluminatul considerat inutil. Marile întreprinderi consumatoare de electricitate vor fi încurajate să-și mute activitățile energofage în afara orelor de vârf.

Situația este complicată și de criza hidrologică. Captarea apei din Nistru și Prut pentru irigare este sistată pe durata stării de urgență. Apa potabilă din sistemele publice și apa captată din sursele de suprafață nu vor putea fi utilizate pentru udarea gazoanelor și spațiilor decorative, spălarea străzilor, curților și fațadelor sau umplerea piscinelor și bazinelor recreative.

Operatorii de apă trebuie să pregătească scenarii pentru situațiile în care disponibilitatea apei scade cu 10%, 20% sau 30%. Dacă alimentarea prin rețea nu mai poate fi asigurată într-o localitate, autoritățile vor organiza transportarea apei, cu prioritate pentru spitale, instituții sociale, școli, serviciile de urgență și populația afectată.

În rezervă sunt pregătite pompe de mare capacitate, sonde arteziene și alte surse subterane care vor putea fi activate dacă nivelul apelor de suprafață continuă să scadă.

Ministerul Energiei va coordona măsurile din sectorul energetic, Ministerul Mediului – răspunsul la criza hidrologică, iar CNMC va monitoriza situația la nivel național și va putea ajusta restricțiile în funcție de evoluția acesteia.

#avarie #urgență #criză