Start-up-urile mici domină economia: 91% dintre noile afaceri au sub 4 angajați

În 2022, numărul întreprinderilor active din Republica Moldova a fost de 41,5 mii, reprezentând 76,4% din totalul întreprinderilor raportoare. Sectorul comerțului cu ridicata și cu amănuntul a dominat mediul de afaceri, cu 39,6% din totalul întreprinderilor active. Alte domenii semnificative includ activitățile profesionale, științifice și tehnice (9,8%), industria prelucrătoare (9,5%), construcțiile (7,0%) și tranzacțiile imobiliare (6,9%), arată, datele Biroului Național de Statistică.

Pe parcursul anului 2022, au fost create 4,6 mii de întreprinderi, majoritatea acestora (91,2%) fiind mici afaceri cu 0-4 salariați. Rata de creare a întreprinderilor noi a fost de 11,0%, cu cele mai multe start-up-uri în domeniul comerțului (33,2%) și în sectorul energetic, care a înregistrat cea mai mare rată de creare (28,4%).

Municipiul Chișinău rămâne centrul economic al țării, cu 63,3% dintre întreprinderile active înregistrate aici. Alte regiuni semnificative sunt Centru (15,7%), Nord (12,6%), Sud (5,3%) și UTA Găgăuzia (3,1%). Rata de creare a întreprinderilor noi în 2022 a variat între 9,0% (Nord) și 12,9% (Sud).

În 2022, au fost desființate 2,2 mii de întreprinderi, reprezentând o rată de 5,3%. Cele mai multe afaceri desființate au fost mici, cu 0-4 salariați, acestea reprezentând 88,1% din total. Domeniul cu cea mai mare rată de desființare a fost cel al cazării și alimentației publice (7,2%).

Conducătorii bărbați au dominat mediul antreprenorial, reprezentând în medie 66,2% din totalul managerilor în perioada 2016-2022. Cele mai multe afaceri conduse de femei în 2022 au fost în domeniul învățământului (62,6%), în timp ce industria extractivă a înregistrat cea mai scăzută pondere de femei (13,6%).

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#start-up #companii #Chisinau

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Consiliul Concurenței a venit cu precizări oficiale privind recentele creșteri ale prețurilor la carnea de porc, după apariția unor declarații alarmante în spațiul public și preluări mediatice care au ridicat suspiciuni privind eventuale înțelegeri de cartel sau abuzuri din partea comercianților.

Potrivit instituției, în contextul unei economii de piață, formarea prețurilor este influențată de factori obiectivi, precum cererea și oferta, costurile de producție și transport, nivelul taxelor, fluctuațiile internaționale sau balanța de importuri și exporturi. Consiliul nu are atribuții de a stabili, plafona sau modifica prețuri, și nici nu poate sancționa companiile doar pentru că își majorează prețurile.

Totuși, autoritatea de concurență monitorizează cu atenție piața și intervine în cazul identificării unor practici anticoncurențiale, precum înțelegeri între concurenți privind fixarea prețurilor sau abuzul de poziție dominantă. În acest moment, Consiliul analizează situația de pe piața cărnii de porc pentru a detecta eventuale semnale care ar putea indica astfel de comportamente ilegale.

„Îndemnăm producătorii, comercianții și consumatorii să ne sesizeze orice comportament suspect. Vom interveni acolo unde legea ne permite”, se menționează în comunicatul oficial.

Consiliul Concurenței reiterează că își menține angajamentul de a asigura o piață corectă și competitivă, în beneficiul consumatorilor și al unei economii sănătoase.