Stas Madan explică tariful de 31%: SUA taxează pe baza deficitului comercial, nu pe simpatii

03 Apr. 2025, 12:10
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
03 Apr. 2025, 12:10 // Actual //  Ursu Victor

Tariful de 31% impus de administrația Trump exporturilor moldovenești în SUA a stârnit reacții în spațiul public, inclusiv acuzații la adresa diplomației moldovenești. Însă economistul Stas Madan demontează aceste teorii și explică mecanismul din spatele deciziei Washingtonului: o formulă matematică automată, nu negocieri sau sancțiuni politice.

„Am văzut afirmații de genul «moldovenii sunt varză la negocieri», dar realitatea este că tarifele impuse de SUA au fost calculate după aceeași metodologie pentru toate cele 183 de țări afectate. Nu au nicio legătură cu relațiile bilaterale”, afirmă Madan.

Potrivit economistului, Donald Trump a aplicat o formulă simplă bazată pe deficitul comercial al SUA cu fiecare țară în parte, raportat la valoarea importurilor din acea țară. În cazul Moldovei, din perspectiva SUA, în 2024: SUA a exportat bunuri în valoare de 53,6 milioane USD către Moldova, și a importat bunuri în valoare de 142 milioane USD din Moldova.

Acest lucru înseamnă un deficit comercial de 88,4 milioane USD pentru SUA față de Republica Moldova. Formula aplicată: (88,4 / 142) × 100 = 62%, apoi împărțit la 2 → tarif aplicat: 31%.

„Aceeași formulă a fost folosită pentru toate țările – de exemplu, Uniunea Europeană are un tarif de 20%, rezultat dintr-un deficit comercial de 39% împărțit la doi”, explică Madan.

Diferențele apar din modul în care se raportează statisticile comerciale: Exporturile sunt calculate în regim FOB (Free on Board), adică valoarea la ieșirea din țară, importurile sunt calculate în regim CIF (Cost, Insurance, and Freight), adică valoarea la intrarea în țara de destinație, incluzând transportul și asigurarea.

„Din cauza distanței mari, costurile de transport și logistică cresc valoarea bunurilor în statistica SUA, ceea ce explică de ce acolo importurile din Moldova apar mai mari decât exporturile noastre”, adaugă Madan.

Deci, tariful de 31% aplicat Republicii Moldova nu are legătură cu politica externă, ci este rezultatul unei formule automate bazate pe balanța comercială negativă a SUA. Potrivit lui Stas Madan, acuzațiile privind lipsa de competență diplomatică sunt nejustificate în acest caz.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

10 Nov. 2026, 13:40
 // Categoria: Actual // Autor:  Grîu Tatiana
10 Nov. 2026, 13:40 // Actual //  Grîu Tatiana

Economia Republicii Moldova ar putea pierde aproximativ 10 milioane de euro într-o singură zi dacă unul din cinci angajați și-ar opri lucrul. Estimarea apare într-o analiză Euronews realizată înaintea grevei generale din Spania, programată pentru 11 noiembrie.

Pentru a compara țările, produsul intern brut din 2025 a fost împărțit la 365 și calculat cât ar însemna 20% din producția medie a unei zile. Ponderea de 20% este ipoteza folosită pentru toate țările din analiză. În cazul unei greve reale, efectul ar depinde de sectoarele în care se oprește lucrul. Transportul, școlile și serviciile publice pot fi afectate mai puternic, în timp ce multe fabrici și birouri își pot continua activitatea.

Germania este prima în clasament, cu o pierdere estimată la 2 miliarde 482 de milioane de euro, urmată de Franța, cu 1 miliard 639 de milioane de euro, și Italia, cu 1 miliard 241 de milioane de euro. Spania ocupă locul al patrulea, cu 926 de milioane de euro, iar Turcia încheie topul cinci, cu 773 de milioane de euro. Urmează Țările de Jos, cu 641 de milioane de euro, Elveția, cu 507 milioane, Polonia, cu 506 milioane, Belgia, cu 351 de milioane, și Irlanda, cu 330 de milioane de euro. În România, costul estimat ar ajunge la 210 milioane de euro.

Republica Moldova se află spre finalul clasamentului în valoare absolută, la același nivel cu Macedonia de Nord. Dintre economiile incluse în comparație, doar Kosovo, cu 6 milioane de euro, și Muntenegru, cu 5 milioane de euro, au estimări mai mici.

O parte din activitatea întreruptă poate fi recuperată după grevă. Banca Franței a estimat că protestele împotriva reformei pensiilor au redus creșterea economică cu aproximativ 0,1 puncte procentuale în primul trimestru din 2023, iar reluarea activității a adăugat aproximativ tot atât în trimestrul următor. O livrare poate fi amânată, o consultație poate fi reprogramată, iar o fabrică poate adăuga un schimb. Totuși, greviștii pot pierde plata pentru ziua respectivă, statul poate rata încasări fiscale, iar un zbor anulat sau o cameră de hotel rămasă liberă poate însemna venituri pierdute definitiv.

Efectele se acumulează când grevele se repetă. Belgia a pierdut peste 1,35 milioane de zile de muncă în 2025, echivalentul a 313 zile la mia de angajați, depășind recordul din 1993. În același an, în Țările de Jos s-au pierdut aproape 60 000 de zile de muncă în urma a 23 de greve, iar în Germania, aproximativ 645 000. Datele preliminare ale Institutului Sindical European sugerează că 2025 a fost anul cu cea mai intensă activitate grevistă din UE de după 1991.