Statistici șocante! În fiecare zi, 30 de moldoveni sunt condamnați în instanță. Chișinăul, capitala infracțiunilor

În anul 2024 au fost înregistrate 24,6 mii de infracțiuni pe teritoriul Republicii Moldova, marcând o creștere de 2,5% față de 2023, dar o scădere cu 6,5% comparativ cu anul 2020. Rata infracționalității a ajuns la 102 infracțiuni la 10.000 de locuitori, comparativ cu 99 în 2023, arată datele Biroului Național de Statistică, cu referire Ministerul de Interne.

În 2024, 21,7% din totalul infracțiunilor au fost clasificate ca fiind excepțional de grave, deosebit de grave și grave. În ultimii cinci ani, s-a observat o creștere semnificativă a infracțiunilor grave (+11,7%), deosebit de grave (+4,4%) și excepțional de grave (+3%).

Cele mai multe infracțiuni au fost comise în mediul urban (60,4%), iar aproape o treime (29,2%) au fost înregistrate în municipiul Chișinău. Alte localități cu o incidență ridicată sunt municipiul Bălți (5,5%), Cahul (2,9%) și Orhei (2,3%).

Aproximativ 22,6% din totalul infracțiunilor au fost comise în locuri publice. În 94 de cazuri au fost utilizate arme de foc, explozive sau grenade, inclusiv pentru huliganism (26 cazuri), vătămări intenționate (21 cazuri) și omoruri (6 cazuri).

Mai mult de o treime din infracțiuni (35,4%) au vizat patrimoniul, iar aproape 17% au fost în domeniul transporturilor. Infracțiunile contra autorităților publice și a securității de stat au crescut cu 68,4% față de 2023.

În 2024, 493 de infracțiuni au fost comise de minori sau cu implicarea acestora, în creștere cu 9,8% față de anul precedent. Furturile (45,6%) și pungășiile (15%) au fost cele mai frecvente infracțiuni comise de minori.

Un număr de 926 de persoane au fost victime ale violenței în familie, 70,5% dintre acestea fiind femei. De asemenea, 12,9 mii de persoane au fost victime ale infracțiunilor în general, majoritatea (37,4%) fiind înregistrate în Chișinău.

În 2024, 10,9 mii de persoane au fost condamnate în primă instanță, o creștere de 19,6% față de 2023. Din cele 5,8 mii de persoane aflate în instituțiile penitenciare, 94,7% sunt bărbați. În detenție pe viață se află 117 persoane.

Raportul complet evidențiază o creștere a infracțiunilor grave, o implicare tot mai mare a minorilor și o provocare semnificativă pentru autorități în combaterea infracționalității și susținerea ordinii publice.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#Crime #infracțiuni #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Președinta Maia Sandu a comentat scandalurile recente din spațiul public, inclusiv cazul TUCS și consumul de droguri, în cadrul conferinței de presă de după ședința Consiliului Suprem de Securitate. Șefa statului a declarat că nu are informații despre demisii la Centrul pentru Protecția și Promovarea Securității Republicii (CPPSR) în legătură cu scandalul TUX, așa cum s-a vehiculat în presă.

„Nu cred că a demisionat cineva. Eu nu sunt la curent că cineva de la SPPS ar fi plecat din cauza scandalului TUX. Știu că sunt oameni care sunt anchetați și acești oameni urmează să aștepte finalizarea procesului, iar dacă se fac vinovați, să fie sancționați. Sunt și din alte instituții publice, din păcate”, a declarat Maia Sandu.

Președinta a mai precizat că subiectul nu a fost discutat în mod specific în ședința CSS de astăzi, însă a fost analizată situația privind securitatea cibernetică și măsurile necesare pentru prevenirea fraudelor digitale, inclusiv a schemelor similare cu TUCS.

„Agenția pentru Securitate Cibernetică ne-a informat că există mijloace prin care această agenție poate să sisteze activitatea unor scheme foarte repede, nu după ce are loc frauda, cum se întâmplă astăzi. În unele state europene, activitatea unor astfel de scheme poate fi oprită în jumătate de oră. Asta este una dintre soluții”, a explicat Sandu.

Dosarul „Tux” a intrat în atenția opiniei publice la începutul lunii noiembrie, când cinci persoane – inclusiv cei considerați liderii operațiunii, Antonina și Valentin Samoilă – au fost reținute pentru 72 de ore.

Potrivit investigației PCCOCS, platforma TUX ar fi funcționat ca o schemă piramidală, operând prin companii intermediare, conturi off-shore și mecanisme menite să ascundă originea banilor. Rulajul total atribuit acestei platforme în Republica Moldova este estimat la aproximativ 48 de milioane de euro, o sumă care o plasează printre cele mai mari scheme de acest gen investigate în ultimii ani.