Statistici șocante! În fiecare zi, 30 de moldoveni sunt condamnați în instanță. Chișinăul, capitala infracțiunilor

În anul 2024 au fost înregistrate 24,6 mii de infracțiuni pe teritoriul Republicii Moldova, marcând o creștere de 2,5% față de 2023, dar o scădere cu 6,5% comparativ cu anul 2020. Rata infracționalității a ajuns la 102 infracțiuni la 10.000 de locuitori, comparativ cu 99 în 2023, arată datele Biroului Național de Statistică, cu referire Ministerul de Interne.

În 2024, 21,7% din totalul infracțiunilor au fost clasificate ca fiind excepțional de grave, deosebit de grave și grave. În ultimii cinci ani, s-a observat o creștere semnificativă a infracțiunilor grave (+11,7%), deosebit de grave (+4,4%) și excepțional de grave (+3%).

Cele mai multe infracțiuni au fost comise în mediul urban (60,4%), iar aproape o treime (29,2%) au fost înregistrate în municipiul Chișinău. Alte localități cu o incidență ridicată sunt municipiul Bălți (5,5%), Cahul (2,9%) și Orhei (2,3%).

Aproximativ 22,6% din totalul infracțiunilor au fost comise în locuri publice. În 94 de cazuri au fost utilizate arme de foc, explozive sau grenade, inclusiv pentru huliganism (26 cazuri), vătămări intenționate (21 cazuri) și omoruri (6 cazuri).

Mai mult de o treime din infracțiuni (35,4%) au vizat patrimoniul, iar aproape 17% au fost în domeniul transporturilor. Infracțiunile contra autorităților publice și a securității de stat au crescut cu 68,4% față de 2023.

În 2024, 493 de infracțiuni au fost comise de minori sau cu implicarea acestora, în creștere cu 9,8% față de anul precedent. Furturile (45,6%) și pungășiile (15%) au fost cele mai frecvente infracțiuni comise de minori.

Un număr de 926 de persoane au fost victime ale violenței în familie, 70,5% dintre acestea fiind femei. De asemenea, 12,9 mii de persoane au fost victime ale infracțiunilor în general, majoritatea (37,4%) fiind înregistrate în Chișinău.

În 2024, 10,9 mii de persoane au fost condamnate în primă instanță, o creștere de 19,6% față de 2023. Din cele 5,8 mii de persoane aflate în instituțiile penitenciare, 94,7% sunt bărbați. În detenție pe viață se află 117 persoane.

Raportul complet evidențiază o creștere a infracțiunilor grave, o implicare tot mai mare a minorilor și o provocare semnificativă pentru autorități în combaterea infracționalității și susținerea ordinii publice.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#Crime #infracțiuni #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Siguranța în agricultură reprezintă un pilon-cheie pentru stabilitatea economică a Republicii Moldova, însă cadrul existent pentru asigurarea riscurilor în sectorul agricol se confruntă cu probleme majore, afirmă economistul Iurie Rija.

Deși statul subvenționează până la 70% din prima de asigurare agricolă, doar 1% din suprafața agricolă este anual asigurată, evidențiind un decalaj profund între intențiile legislative și realitatea practică. Cauzele acestui decalaj sunt multiple: lipsa culturii de asigurare printre fermieri, întârzierile frecvente ale statului în plata subvențiilor și costurile ridicate ale primelor de asigurare.

Potrivit lui Rija, agricultura moldovenească se confruntă cu o lipsă acută de lichidități, ceea ce face ca asigurarea să devină un „lux” pentru mulți agricultori. În plus, riscul major reprezentat de secetă este acoperit limitat și scump, reducând astfel atractivitatea asigurărilor.

În anul 2024, doar 3,2% din Fondul Național pentru Dezvoltarea Agriculturii a fost alocat asigurărilor agricole, iar valoarea primelor plătite a reprezentat doar 4,5% din piața generală a asigurărilor. Acest fapt sugerează că sectorul agricol continuă să fie expus masiv riscurilor climatice.

Pentru dezvoltarea pieței, Iurie Rija recomandă introducerea condiționării accesului la subvenții de existența unei polițe de asigurare și implicarea activă a băncilor în obligativitatea asigurării bunurilor finanțate. Aceste măsuri ar putea spori numărul agricultorilor asigurați, reducând costurile primelor și crescând reziliența sectorului.

Economistul menționează și exemplul pozitiv al modelului turc TARSİM, care ar putea fi adaptat realităților moldovenești prin digitalizarea proceselor și crearea unei structuri centrale independente de gestionare și evaluare a daunelor. De asemenea, fondurile mutuale agricole, similare celor din Franța sau Olanda, reprezintă o alternativă viabilă pentru creșterea încrederii și eficienței sistemului de asigurări agricole din Moldova.

În concluzie, Moldova trebuie să adopte urgent o strategie coerentă de reformare a sistemului de asigurări agricole pentru a evita crizele financiare cauzate de fenomenele climatice extreme și pentru a asigura o dezvoltare durabilă a agriculturii.