Statistici șocante! În fiecare zi, 30 de moldoveni sunt condamnați în instanță. Chișinăul, capitala infracțiunilor

În anul 2024 au fost înregistrate 24,6 mii de infracțiuni pe teritoriul Republicii Moldova, marcând o creștere de 2,5% față de 2023, dar o scădere cu 6,5% comparativ cu anul 2020. Rata infracționalității a ajuns la 102 infracțiuni la 10.000 de locuitori, comparativ cu 99 în 2023, arată datele Biroului Național de Statistică, cu referire Ministerul de Interne.

În 2024, 21,7% din totalul infracțiunilor au fost clasificate ca fiind excepțional de grave, deosebit de grave și grave. În ultimii cinci ani, s-a observat o creștere semnificativă a infracțiunilor grave (+11,7%), deosebit de grave (+4,4%) și excepțional de grave (+3%).

Cele mai multe infracțiuni au fost comise în mediul urban (60,4%), iar aproape o treime (29,2%) au fost înregistrate în municipiul Chișinău. Alte localități cu o incidență ridicată sunt municipiul Bălți (5,5%), Cahul (2,9%) și Orhei (2,3%).

Aproximativ 22,6% din totalul infracțiunilor au fost comise în locuri publice. În 94 de cazuri au fost utilizate arme de foc, explozive sau grenade, inclusiv pentru huliganism (26 cazuri), vătămări intenționate (21 cazuri) și omoruri (6 cazuri).

Mai mult de o treime din infracțiuni (35,4%) au vizat patrimoniul, iar aproape 17% au fost în domeniul transporturilor. Infracțiunile contra autorităților publice și a securității de stat au crescut cu 68,4% față de 2023.

În 2024, 493 de infracțiuni au fost comise de minori sau cu implicarea acestora, în creștere cu 9,8% față de anul precedent. Furturile (45,6%) și pungășiile (15%) au fost cele mai frecvente infracțiuni comise de minori.

Un număr de 926 de persoane au fost victime ale violenței în familie, 70,5% dintre acestea fiind femei. De asemenea, 12,9 mii de persoane au fost victime ale infracțiunilor în general, majoritatea (37,4%) fiind înregistrate în Chișinău.

În 2024, 10,9 mii de persoane au fost condamnate în primă instanță, o creștere de 19,6% față de 2023. Din cele 5,8 mii de persoane aflate în instituțiile penitenciare, 94,7% sunt bărbați. În detenție pe viață se află 117 persoane.

Raportul complet evidențiază o creștere a infracțiunilor grave, o implicare tot mai mare a minorilor și o provocare semnificativă pentru autorități în combaterea infracționalității și susținerea ordinii publice.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#Crime #infracțiuni #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Uliana Bădărău a fost numită în funcția de membru al Curții de Conturi, pentru un termen de cinci ani, după ce Parlamentul a votat un proiect de hotărâre în acest sens cu susținerea a 58 de deputați. După adoptarea deciziei, aceasta a depus jurământul în plenul Legislativului.

Candidatura Ulianei Bădărău a fost înaintată de președinta Curții de Conturi, Tatiana Șevciuc, în urma desfășurării unui concurs public. În același timp, proiectul de hotărâre prevede încetarea mandatului lui Eduard Moroșan, al cărui termen de exercitare a funcției de membru al Curții de Conturi a expirat.

Uliana Bădărău este licențiată și are studii de master în drept. De-a lungul carierei, aceasta a acumulat o experiență profesională extinsă în sectorul public, activând anterior în cadrul Ministerului Afacerilor Interne, Agenției pentru Protecția Consumatorilor și Ministerului Economiei.

Conform legislației în vigoare, membrii Curții de Conturi sunt numiți de Parlament, la propunerea președintelui instituției, pentru un mandat de cinci ani. Selectarea acestora are loc în baza unui concurs public, iar numirea se face cu votul majorității deputaților aleși.

Curtea de Conturi este condusă de Tatiana Șevciuc, în calitate de președintă, și are în componență șase membri: Sergiu Știrbu, Alexandru Munteanu, Natalia Trofim, Nina Onofrei, Maria Tabacari și nou-numita membră, Uliana Bădărău.