Statistici șocante! În fiecare zi, 30 de moldoveni sunt condamnați în instanță. Chișinăul, capitala infracțiunilor

În anul 2024 au fost înregistrate 24,6 mii de infracțiuni pe teritoriul Republicii Moldova, marcând o creștere de 2,5% față de 2023, dar o scădere cu 6,5% comparativ cu anul 2020. Rata infracționalității a ajuns la 102 infracțiuni la 10.000 de locuitori, comparativ cu 99 în 2023, arată datele Biroului Național de Statistică, cu referire Ministerul de Interne.

În 2024, 21,7% din totalul infracțiunilor au fost clasificate ca fiind excepțional de grave, deosebit de grave și grave. În ultimii cinci ani, s-a observat o creștere semnificativă a infracțiunilor grave (+11,7%), deosebit de grave (+4,4%) și excepțional de grave (+3%).

Cele mai multe infracțiuni au fost comise în mediul urban (60,4%), iar aproape o treime (29,2%) au fost înregistrate în municipiul Chișinău. Alte localități cu o incidență ridicată sunt municipiul Bălți (5,5%), Cahul (2,9%) și Orhei (2,3%).

Aproximativ 22,6% din totalul infracțiunilor au fost comise în locuri publice. În 94 de cazuri au fost utilizate arme de foc, explozive sau grenade, inclusiv pentru huliganism (26 cazuri), vătămări intenționate (21 cazuri) și omoruri (6 cazuri).

Mai mult de o treime din infracțiuni (35,4%) au vizat patrimoniul, iar aproape 17% au fost în domeniul transporturilor. Infracțiunile contra autorităților publice și a securității de stat au crescut cu 68,4% față de 2023.

În 2024, 493 de infracțiuni au fost comise de minori sau cu implicarea acestora, în creștere cu 9,8% față de anul precedent. Furturile (45,6%) și pungășiile (15%) au fost cele mai frecvente infracțiuni comise de minori.

Un număr de 926 de persoane au fost victime ale violenței în familie, 70,5% dintre acestea fiind femei. De asemenea, 12,9 mii de persoane au fost victime ale infracțiunilor în general, majoritatea (37,4%) fiind înregistrate în Chișinău.

În 2024, 10,9 mii de persoane au fost condamnate în primă instanță, o creștere de 19,6% față de 2023. Din cele 5,8 mii de persoane aflate în instituțiile penitenciare, 94,7% sunt bărbați. În detenție pe viață se află 117 persoane.

Raportul complet evidențiază o creștere a infracțiunilor grave, o implicare tot mai mare a minorilor și o provocare semnificativă pentru autorități în combaterea infracționalității și susținerea ordinii publice.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#Crime #infracțiuni #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Piețele energetice globale se confruntă cu unul dintre cele mai serioase șocuri din ultimele decenii, după loviturile militare comune ale Statelor Unite și Israelului asupra Iranului și atacurile de represalii ale Teheranului în regiunea Golfului, scrie REUTERS.

Potrivit analizei Reuters, amploarea impactului va depinde de durata conflictului, însă chiar și incertitudinea actuală este suficientă pentru a perturba fluxurile dintr-o regiune care asigură aproximativ 20% din oferta globală de petrol.

În lipsa unei detensionări rapide, prețurile petrolului ar putea crește abrupt la redeschiderea piețelor. Cotația de referință Brent urcase deja în ultimele săptămâni spre 70 de dolari/baril cel mai ridicat nivel din august 2025 pe fondul temerilor privind escaladarea militară în Orientul Mijlociu.

Statele Unite și Israelul au lovit sâmbătă ținte din Iran, inclusiv lideri de rang înalt. Președintele american Donald Trump a declarat că operațiunea urmărește eliminarea unei amenințări la adresa securității SUA.

Deocamdată, nu există confirmări privind avarii la infrastructura petrolieră și de gaze în urma atacurilor iraniene de represalii.

Explozii au fost raportate în Emiratele Arabe Unite și Kuweit doi exportatori majori de petrol. Qatar, al doilea exportator mondial de GNL, a anunțat că a interceptat rachete îndreptate spre teritoriul său.

Deflagrații au fost auzite și în Bahrain, precum și în apropierea insulei iraniene Kharg, terminal prin care tranzitează în mod normal circa 90% din exporturile de țiței ale Iranului. Datele de shipping indică însă că Teheranul transferase recent mare parte din petrol pe petroliere.

Un element crucial: nu au fost raportate până acum perturbări ale traficului prin Strâmtoarea Hormuz artera prin care trec aproape 20 milioane de barili pe zi de țiței și produse rafinate.

Chiar și fără daune fizice, riscul ca petrolierele să fie blocate în Golf sau vizate de atacuri determină deja producătorii și traderii să-și regândească rutele.

Reuters notează că unele mari companii petroliere și case de trading au suspendat temporar transporturile prin Strâmtoarea Hormuz.

Tarifele de transport maritim, aflate deja pe trend ascendent, sunt așteptate să crească și mai mult. Costurile pentru superpetrolierele VLCC pe ruta Orientul Mijlociu–China s-au triplat de la începutul anului, pe fondul riscurilor sporite și al numărului tot mai mic de nave dispuse să opereze în zonă.

Piața globală a petrolului este relativ bine aprovizionată, după creșterea producției în SUA, Brazilia și Canada.

Arabia Saudită a majorat recent livrările, exporturile urmând să depășească 7 milioane de barili pe zi în februarie — cel mai ridicat nivel din aprilie 2023, potrivit Kpler.

În paralel, OPEC+ este așteptată să aprobe o creștere a producției.

Totuși, orice perturbare a rutelor din Orientul Mijlociu ar putea anula rapid acest tampon de ofertă.

Strâmtoarea Hormuz nu a fost niciodată blocată complet, dar Iranul are capacitatea de a perturba temporar traficul. Marina SUA ar interveni probabil rapid, însă chiar și incidente limitate atacuri asupra navelor sau minări maritime ar putea avea efecte disproporționate asupra prețurilor.

Analiștii avertizează că amploarea conflictului și tonul Washingtonului sugerează pregătiri pentru o campanie militară prelungită.

Chiar și fără scenariul extrem, confruntarea este deja pe cale să perturbe aprovizionarea energetică globală într-un mod nemaivăzut de decenii.