Statistici șocante! În fiecare zi, 30 de moldoveni sunt condamnați în instanță. Chișinăul, capitala infracțiunilor

În anul 2024 au fost înregistrate 24,6 mii de infracțiuni pe teritoriul Republicii Moldova, marcând o creștere de 2,5% față de 2023, dar o scădere cu 6,5% comparativ cu anul 2020. Rata infracționalității a ajuns la 102 infracțiuni la 10.000 de locuitori, comparativ cu 99 în 2023, arată datele Biroului Național de Statistică, cu referire Ministerul de Interne.

În 2024, 21,7% din totalul infracțiunilor au fost clasificate ca fiind excepțional de grave, deosebit de grave și grave. În ultimii cinci ani, s-a observat o creștere semnificativă a infracțiunilor grave (+11,7%), deosebit de grave (+4,4%) și excepțional de grave (+3%).

Cele mai multe infracțiuni au fost comise în mediul urban (60,4%), iar aproape o treime (29,2%) au fost înregistrate în municipiul Chișinău. Alte localități cu o incidență ridicată sunt municipiul Bălți (5,5%), Cahul (2,9%) și Orhei (2,3%).

Aproximativ 22,6% din totalul infracțiunilor au fost comise în locuri publice. În 94 de cazuri au fost utilizate arme de foc, explozive sau grenade, inclusiv pentru huliganism (26 cazuri), vătămări intenționate (21 cazuri) și omoruri (6 cazuri).

Mai mult de o treime din infracțiuni (35,4%) au vizat patrimoniul, iar aproape 17% au fost în domeniul transporturilor. Infracțiunile contra autorităților publice și a securității de stat au crescut cu 68,4% față de 2023.

În 2024, 493 de infracțiuni au fost comise de minori sau cu implicarea acestora, în creștere cu 9,8% față de anul precedent. Furturile (45,6%) și pungășiile (15%) au fost cele mai frecvente infracțiuni comise de minori.

Un număr de 926 de persoane au fost victime ale violenței în familie, 70,5% dintre acestea fiind femei. De asemenea, 12,9 mii de persoane au fost victime ale infracțiunilor în general, majoritatea (37,4%) fiind înregistrate în Chișinău.

În 2024, 10,9 mii de persoane au fost condamnate în primă instanță, o creștere de 19,6% față de 2023. Din cele 5,8 mii de persoane aflate în instituțiile penitenciare, 94,7% sunt bărbați. În detenție pe viață se află 117 persoane.

Raportul complet evidențiază o creștere a infracțiunilor grave, o implicare tot mai mare a minorilor și o provocare semnificativă pentru autorități în combaterea infracționalității și susținerea ordinii publice.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#Crime #infracțiuni #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Președinții Ucrainei și Statelor Unite, Volodimir Zelenski și Donald Trump, ar putea semna un acord major privind „prosperitatea” și reconstrucția postbelică a Ucrainei, în valoare de aproximativ 800 de miliarde de dolari, în cadrul Forumului Economic Mondial de la Davos, care va avea loc între 19 și 23 ianuarie, relatează The Telegraph, citând surse informate.

Potrivit publicației britanice, Zelenski intenționa inițial să meargă la Casa Albă chiar săptămâna viitoare pentru a finaliza negocierile atât pe planul economic, cât și pe cel al garanțiilor de securitate postbelice. Totuși, aliații europeni ai Ucrainei din așa-numita „coaliție a doritorilor” l-au convins să renunțe la deplasarea la Washington și să aibă întâlnirea cu Trump la Davos, pe fondul mai favorabil al forumului internațional.

Surse citate de The Telegraph afirmă că oficialii UE i-au cerut lui Zelenski să nu forțeze dialogul cu președintele american. La Bruxelles se consideră că, în acest moment, Trump susține în linii mari eforturile europene de a obține o încheiere a războiului în condiții favorabile Kievului.

Planul de „prosperitate” prevede atragerea a aproximativ 800 de miliarde de dolari pe o perioadă de zece ani pentru reconstrucția Ucrainei și relansarea economiei. Potrivit surselor, Kievul speră că oferirea către SUA a unei participări directe în proiectele de reconstrucție, în special în domenii de interes pentru Trump, va crește disponibilitatea Washingtonului de a acorda garanții solide de securitate Ucrainei.

La baza potențialului acord se află un pact privind resursele minerale, care ar oferi investitorilor americani acces preferențial la viitoarele proiecte miniere din Ucraina. Emisarul special al lui Trump, Steve Witkoff, a calificat acest acord drept un element-cheie al unui pachet mai larg menit să faciliteze obținerea unui armistițiu.

În paralel, Zelenski a anunțat că discută cu SUA și posibilitatea unui acord de liber schimb cu tarife zero, care ar putea deveni parte a strategiei de redresare economică. Într-un interviu pentru Bloomberg, liderul ucrainean a spus că modelul propus ar presupune eliminarea taxelor vamale în comerțul cu Statele Unite și ar putea fi aplicat în anumite regiuni industriale ale țării.

„Un astfel de format ne-ar oferi avantaje foarte serioase față de statele vecine și ar atrage investiții și afaceri străine”, a declarat Zelenski, subliniind că acordul ar putea deveni și o garanție suplimentară de securitate economică.

Președintele ucrainean a confirmat că intenționează să se întâlnească cu Donald Trump fie în SUA, fie la Davos. Totodată, el a menționat că Kievul analizează și propunerea Washingtonului de a crea o zonă economică liberă locală de-a lungul unei eventuale linii de demarcație după un armistițiu. Zelenski a descris această idee drept complicată, dar „corectă”, care ar putea reprezenta un compromis și ar permite reluarea vieții normale în unele zone ale Donbasului.