Stațiune celebră de schi, dată în judecată. Familia unui bărbat ce a murit de COVID cere despăgubiri de 100.000 de euro

Rudele unui bărbat care a murit după ce s-a infectat cu COVID-19 dau în judecată stațiunea Ischgl Austria. Familia cere despăgubiri de 100.000 de euro, din partea autorităților austriece. Stațiunea este acuzată de familia decedatului de faptul că nu ar fi introdus la timp restricțiile împotriva coronavirusului.

Procesul în care rudele unui fost jurnalist, infectat cu COVID, cer despăgubiri statului austriac începe astăzi. Bărbatul, în vârstă de 72 de ani, a făcut o formă severă a bolii și a murit.

Astfel, soția și fiul pacientului decedat spun că oficialii austrieci sunt de vină pentru decesul bărbatului, pentru că nu au impus restricții la timp. Iar pentru asta cer despăgubiri de 100.000 euro.

Potrivit informațiilor, acolo a fost un adevărat focar de infecție, însă autoritățile au primit în continuare turiști. Reclamanții sunt susținuți de Asociația pentru Protecția Consumatorului, care critică îi critică în special pe cancelarul autriac și pe ministrul sănătății de la acea vreme.

Parchetul din Insbruck i-a anchetat pe primarul din Ischgl și patru funcționari din Tirol pentru punere în pericol și neglijență în limitarea răspândirii infecției. Însă, dacă vor fi sau puși sub acuzare, va decide Ministerul Justiției. Până când se va lua o decizie în cazul procesului penal, este posibil ca procedura civilă să fie suspendată.

Șeful Asociației pentru Protecția Consumatorului spune că are mai multe acțiuni colective și se așteaptă la aproximativ 3.000 de plângeri împotriva statului austriac. Asta pentru că știm că stațiuinile de schi din Austria au rămas deschise în plin val trei al pandemiei. Iar până acum s-a dovedit că peste 10.000 de turiști s-au infectat în vacanță, la Ischgl.

#statiune de schi #austria #despagubiri #judecata

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

China a rămas principalul cumpărător de petrol pentru doi furnizori puternic sancționați – Rusia și Iran. Pentru a-i convinge pe rafinatorii chinezi să aleagă țițeiul lor, ambele state sunt nevoite să reducă prețurile, însă reducerile mai agresive oferite de Rusia încep să împingă Iranul în afara pieței.

Sortimentul rusesc Urals, cumpărat anterior în principal de India, se vinde acum în porturile chineze cu un discount de aproximativ 12 dolari/baril față de cotația de referință Brent, relatează Bloomberg, citând traderi familiarizați cu tranzacțiile. În ianuarie, reducerea era de 10 dolari. Calculul include costurile de transport, iar în porturile rusești barilii au fost expediați săptămâna trecută la 41,2–43,2 dolari, adică cu circa 27–29 dolari sub Brent, potrivit Argus Media.

La rândul lor, iranienii și-au majorat discountul la 11 dolari/baril, de la 8–9 dolari în decembrie, conform traderilor.

Pe acest fundal, livrările zilnice medii de petrol rusesc către porturile Chinei au urcat la 2,09 milioane barili în primele 18 zile ale lunii februarie, arată datele Bloomberg de urmărire a navelor. Volumul este cu aproximativ 20% mai mare decât în ianuarie și cu 50% peste nivelul din decembrie.

În schimb, exporturile iraniene au totalizat 1,2 milioane barili pe zi de la începutul anului, potrivit Kpler. Nivelul se menține relativ stabil de trei luni, dar este cu 12% sub perioada similară din 2025.

Principalii cumpărători ai petrolului rusesc și iranian sunt rafinăriile independente din China, cunoscute pentru disponibilitatea de a procesa țiței evitat de alte state. Capacitatea lor de absorbție este însă limitată: ele reprezintă doar circa un sfert din capacitatea totală de rafinare a Chinei și sunt supuse cotelor de import stabilite de guvern.

Marile companii petroliere de stat chineze au evitat tradițional petrolul iranian și, recent, au redus semnificativ și tranzacțiile cu Rusia. Analistul Energy Aspects, Jiangnan Sun, semnalează acumularea de „barili sancționați” atât în depozitele terestre, cât și în cele maritime ale Chinei.

Rafinăriile private chineze nu mai pot prelua volume suplimentare, deoarece capacitățile lor par epuizate. Ca urmare, tot mai mult petrol din Rusia și Iran este stocat pe mare, în petroliere folosite drept depozite plutitoare.

Volumul petrolului rusesc aflat în astfel de nave se menține din decembrie la aproximativ 140 milioane de barili — cu circa 60 milioane (65%) mai mult decât la sfârșitul lui august, când Statele Unite au dublat presiunile asupra Indiei pentru a reduce importurile din Rusia.

India continuă să-și diminueze achizițiile de țiței rusesc: din ianuarie, importurile ar putea scădea cu 40%, până la circa 600.000 barili pe zi, potrivit scenariului Rystad Energy.