Stațiune celebră de schi, dată în judecată. Familia unui bărbat ce a murit de COVID cere despăgubiri de 100.000 de euro

Rudele unui bărbat care a murit după ce s-a infectat cu COVID-19 dau în judecată stațiunea Ischgl Austria. Familia cere despăgubiri de 100.000 de euro, din partea autorităților austriece. Stațiunea este acuzată de familia decedatului de faptul că nu ar fi introdus la timp restricțiile împotriva coronavirusului.

Procesul în care rudele unui fost jurnalist, infectat cu COVID, cer despăgubiri statului austriac începe astăzi. Bărbatul, în vârstă de 72 de ani, a făcut o formă severă a bolii și a murit.

Astfel, soția și fiul pacientului decedat spun că oficialii austrieci sunt de vină pentru decesul bărbatului, pentru că nu au impus restricții la timp. Iar pentru asta cer despăgubiri de 100.000 euro.

Potrivit informațiilor, acolo a fost un adevărat focar de infecție, însă autoritățile au primit în continuare turiști. Reclamanții sunt susținuți de Asociația pentru Protecția Consumatorului, care critică îi critică în special pe cancelarul autriac și pe ministrul sănătății de la acea vreme.

Parchetul din Insbruck i-a anchetat pe primarul din Ischgl și patru funcționari din Tirol pentru punere în pericol și neglijență în limitarea răspândirii infecției. Însă, dacă vor fi sau puși sub acuzare, va decide Ministerul Justiției. Până când se va lua o decizie în cazul procesului penal, este posibil ca procedura civilă să fie suspendată.

Șeful Asociației pentru Protecția Consumatorului spune că are mai multe acțiuni colective și se așteaptă la aproximativ 3.000 de plângeri împotriva statului austriac. Asta pentru că știm că stațiuinile de schi din Austria au rămas deschise în plin val trei al pandemiei. Iar până acum s-a dovedit că peste 10.000 de turiști s-au infectat în vacanță, la Ischgl.

#statiune de schi #austria #despagubiri #judecata

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

De la 10 000 la 100 000 de euro va crește plafonul pentru unele operațiuni valutare pe care moldovenii le vor putea efectua fără autorizarea prealabilă a Băncii Naționale a Moldovei. Măsura este prevăzută într-un proiect de modificare a Legii privind reglementarea valutară, examinat de secretarii de stat în ședința din 2 martie.

Potrivit documentului, imediat după intrarea în vigoare a legii, pragul actual de 10 000 de euro va fi majorat la 100 000 de euro pentru o serie de operațiuni de capital, iar din 1 ianuarie 2028 plafonul va urca la 250 000 de euro.

Noua limită va fi aplicabilă pentru cumpărarea de instrumente financiare străine, acordarea de împrumuturi și garanții, donații și împrumuturi între persoane fizice sau juridice, deschiderea în străinătate a unor conturi legate de împrumuturi sau garanții, precum și alte operațiuni de capital. În paralel, este eliminat complet regimul de notificare pentru împrumuturile și creditele primite de rezidenți de la nerezidenți, obligație care în prezent se aplică pentru sumele ce depășesc 10 000 de euro. Eliminarea notificării va intra însă în vigoare la 1 octombrie 2027, pentru a permite BNM să creeze un nou mecanism de raportare.

Totodată, moldovenii care emigrează vor putea transfera activele deținute și vor avea dreptul să deschidă conturi la bănci din străinătate fără autorizarea BNM, inclusiv în perioada stabilirii cu domiciliul peste hotare.

Sunt operate schimbări și în ceea ce privește plățile în valută pe teritoriul Republicii Moldova. Proiectul restabilește dreptul rezidenților de a achita în valută străină, inclusiv în numerar, în unitățile comerciale amplasate în aeroporturile internaționale după zonele de control vamal și de frontieră, la punctele internaționale de trecere a frontierei sau la bordul aeronavelor antrenate în curse internaționale. De asemenea, se permite nerezidenților să achite în valută străină serviciile hoteliere din țară, măsură justificată prin necesitatea susținerii turismului și alinierii la practicile europene.

Pentru casele de schimb valutar și hotelurile care desfășoară activitate de schimb valutar în numerar, proiectul introduce reguli noi. Acestea vor putea furniza servicii de plată în numele și pe contul unor societăți de plată sau emitente de monedă electronică licențiate, cu obligația de a separa strict fondurile destinate serviciilor de plată de cele utilizate pentru schimbul valutar. În plus, casele de schimb valutar vor fi obligate să prezinte anual BNM situațiile financiare, pentru o monitorizare mai strictă a capitalului social și a lichidităților.

Un alt element nou este extinderea temeiurilor de refuz pentru autorizarea operațiunilor valutare. BNM va putea respinge o cerere dacă operațiunea implică riscul încetării relațiilor de corespondență bancară sau riscul aplicării unor sancțiuni internaționale asupra instituției sau asupra prestatorilor de servicii de plată rezidenți.

Legea va intra în vigoare la o lună de la publicarea în Monitorul Oficial, iar BNM va avea la dispoziție șase luni pentru a-și ajusta actele normative secundare la noile prevederi.