Stațiune celebră de schi, dată în judecată. Familia unui bărbat ce a murit de COVID cere despăgubiri de 100.000 de euro

Rudele unui bărbat care a murit după ce s-a infectat cu COVID-19 dau în judecată stațiunea Ischgl Austria. Familia cere despăgubiri de 100.000 de euro, din partea autorităților austriece. Stațiunea este acuzată de familia decedatului de faptul că nu ar fi introdus la timp restricțiile împotriva coronavirusului.

Procesul în care rudele unui fost jurnalist, infectat cu COVID, cer despăgubiri statului austriac începe astăzi. Bărbatul, în vârstă de 72 de ani, a făcut o formă severă a bolii și a murit.

Astfel, soția și fiul pacientului decedat spun că oficialii austrieci sunt de vină pentru decesul bărbatului, pentru că nu au impus restricții la timp. Iar pentru asta cer despăgubiri de 100.000 euro.

Potrivit informațiilor, acolo a fost un adevărat focar de infecție, însă autoritățile au primit în continuare turiști. Reclamanții sunt susținuți de Asociația pentru Protecția Consumatorului, care critică îi critică în special pe cancelarul autriac și pe ministrul sănătății de la acea vreme.

Parchetul din Insbruck i-a anchetat pe primarul din Ischgl și patru funcționari din Tirol pentru punere în pericol și neglijență în limitarea răspândirii infecției. Însă, dacă vor fi sau puși sub acuzare, va decide Ministerul Justiției. Până când se va lua o decizie în cazul procesului penal, este posibil ca procedura civilă să fie suspendată.

Șeful Asociației pentru Protecția Consumatorului spune că are mai multe acțiuni colective și se așteaptă la aproximativ 3.000 de plângeri împotriva statului austriac. Asta pentru că știm că stațiuinile de schi din Austria au rămas deschise în plin val trei al pandemiei. Iar până acum s-a dovedit că peste 10.000 de turiști s-au infectat în vacanță, la Ischgl.

#statiune de schi #austria #despagubiri #judecata

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

În anul 2024, veniturile disponibile ale populației din Republica Moldova au constituit în medie 5 283,8 lei lunar per persoană, în creștere cu 7,5% față de 2023, potrivit datelor oficiale. Ajustate la inflație, veniturile reale s-au majorat cu 2,7%, însă decalajele dintre mediul urban și cel rural rămân semnificative, potrivit datelor Biroului Național de Statistică.

Cea mai importantă sursă de venit rămâne activitatea salarială, cu o pondere de 55,8%, urmată de prestațiile sociale – 20,9%. Veniturile din activități pe cont propriu au contribuit cu 10,1%, iar transferurile din afara țării, deși încă semnificative (10,2%), au înregistrat o scădere de 0,9 puncte procentuale față de anul precedent.

Venitul lunar mediu în urban a fost cu 2 536,8 lei mai mare decât în rural, adică de 1,6 ori mai mare. În mediul urban, salariile contribuie cu 65% la veniturile totale, iar în rural – doar cu 44,4%. Gospodăriile din sate sunt mult mai dependente de activitatea agricolă (11,1%) și transferurile din străinătate (12,8%), față de 8,1% în urban.

Venitul mediu pe persoană scade odată cu creșterea numărului de membri ai gospodăriei. O persoană care locuiește singură dispune de 6 190,6 lei/lună, în timp ce într-o gospodărie cu 5 persoane și mai multe, suma scade la 3 367,7 lei/persoană.

Cheltuielile de consum au fost în medie de 4 407 lei/persoană/lună, în creștere cu 3,7% față de 2023, dar în termeni reali, populația a cheltuit cu 0,9% mai puțin. Cele mai mari cheltuieli s-au înregistrat pentru: produse alimentare și băuturi nealcoolice – 39,9%, locuință, apă, electricitate și gaze – 17,2% și îmbrăcăminte și încălțăminte – 7,7%.

Cheltuielile din urban au fost, în medie, de 5 611,6 lei/persoană, cu 2 132,6 lei mai mari decât în rural. Locuitorii urbani cheltuie mai mult pentru transport, sănătate, educație, cultură și restaurante, în timp ce cei din rural alocă mai mult pentru hrană (46,6%) și utilități (19,2%).

Cheltuielile în natură sunt mai frecvente în gospodăriile rurale (10,3% din total), reflectând autoconsumul din agricultură și ajutoarele primite.

În 2024, 10,8% din populație a cheltuit peste 10% din buget pentru sănătate (15,5% în urban și 7,2% în rural). Totodată, 11,4% din populație a alocat peste 30% din venitul disponibil pentru întreținerea locuinței – în scădere față de 13,6% în 2023.