Stațiune celebră de schi, dată în judecată. Familia unui bărbat ce a murit de COVID cere despăgubiri de 100.000 de euro

Rudele unui bărbat care a murit după ce s-a infectat cu COVID-19 dau în judecată stațiunea Ischgl Austria. Familia cere despăgubiri de 100.000 de euro, din partea autorităților austriece. Stațiunea este acuzată de familia decedatului de faptul că nu ar fi introdus la timp restricțiile împotriva coronavirusului.

Procesul în care rudele unui fost jurnalist, infectat cu COVID, cer despăgubiri statului austriac începe astăzi. Bărbatul, în vârstă de 72 de ani, a făcut o formă severă a bolii și a murit.

Astfel, soția și fiul pacientului decedat spun că oficialii austrieci sunt de vină pentru decesul bărbatului, pentru că nu au impus restricții la timp. Iar pentru asta cer despăgubiri de 100.000 euro.

Potrivit informațiilor, acolo a fost un adevărat focar de infecție, însă autoritățile au primit în continuare turiști. Reclamanții sunt susținuți de Asociația pentru Protecția Consumatorului, care critică îi critică în special pe cancelarul autriac și pe ministrul sănătății de la acea vreme.

Parchetul din Insbruck i-a anchetat pe primarul din Ischgl și patru funcționari din Tirol pentru punere în pericol și neglijență în limitarea răspândirii infecției. Însă, dacă vor fi sau puși sub acuzare, va decide Ministerul Justiției. Până când se va lua o decizie în cazul procesului penal, este posibil ca procedura civilă să fie suspendată.

Șeful Asociației pentru Protecția Consumatorului spune că are mai multe acțiuni colective și se așteaptă la aproximativ 3.000 de plângeri împotriva statului austriac. Asta pentru că știm că stațiuinile de schi din Austria au rămas deschise în plin val trei al pandemiei. Iar până acum s-a dovedit că peste 10.000 de turiști s-au infectat în vacanță, la Ischgl.

#statiune de schi #austria #despagubiri #judecata

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Până la 52,8 milioane de euro anual ar putea economisi Republica Moldova din reducerea comisioanelor pentru plățile transfrontaliere, după aderarea la Zona Unică de Plăți în Euro (SEPA), potrivit unei analize realizate de German Economic Team (GET). Sistemul a devenit operațional în Republica Moldova la 6 octombrie 2025.

Potrivit estimărilor, cele mai mari economii vor proveni din comerțul exterior, unde reducerea costurilor de transfer ar putea genera 36,5 milioane de euro anual, și din remitențe, cu economii estimate la 16,3 milioane de euro.

Analiza arată că în anul 2024 plățile aferente comerțului exterior al Republicii Moldova cu țările SEPA au totalizat 9,3 miliarde de euro, iar odată cu integrarea în sistemul european, costurile medii ale tranzacțiilor ar urma să scadă de la 0,43% la 0,04%. Această reducere este considerată principalul motor al economiilor estimate pentru mediul de afaceri.

În ceea ce privește transferurile de bani ale diasporei, German Economic Team notează că „aproximativ 68% din remitențele către Republica Moldova, echivalentul a 1,2 miliarde de euro, provin din țări membre SEPA”. Reducerea costurilor de transfer de la 2,23% la aproximativ 0,84% ar aduce un beneficiu financiar semnificativ gospodăriilor care depind de aceste venituri.

Datele preliminare indică faptul că efectele pozitive se resimt deja. „În prima lună de la operaționalizarea SEPA, Moldova a economisit aproximativ 1,4 milioane de euro din comisioanele de transfer”, se arată în analiză, iar Banca Națională a Moldovei anticipează economii anuale de circa 20 de milioane de euro pentru persoanele fizice și între 36 și 40 de milioane de euro pentru mediul de afaceri.

Implicațiile economice pe termen lung ale aderării la SEPA sunt însă mai ample, subliniază experții de la German Economic Team, care au analizat potențialele economii generate de includerea în acest sistem pentru Albania, Macedonia de Nord, Kosovo și Republica Moldova, state integrate în SEPA începând cu 6 octombrie 2025. Potrivit calculelor, Republica Moldova ar putea obține economii totale de circa 52,8 milioane de euro anual, comparativ cu 71,3 milioane de euro pentru Albania, 61,8 milioane de euro pentru Macedonia de Nord și 48,2 milioane de euro pentru Kosovo, diferențele fiind determinate de volumul comerțului exterior și al remitențelor din fiecare economie.

Pe lângă reducerea comisioanelor, experții subliniază că aderarea la SEPA consolidează legăturile economice și instituționale cu Uniunea Europeană, îmbunătățește accesul la finanțările UE, inclusiv cele prevăzute în Planul de Creștere, și stimulează concurența între furnizorii de servicii de plată. Pe termen mediu și lung, integrarea în SEPA este văzută drept un element-cheie pentru modernizarea infrastructurii financiare, creșterea competitivității economiei și facilitarea fluxurilor comerciale și de remitențe cu statele UE.