Statul caută un „samsar” pentru afacerile cu fier vechi

Agenția Proprietății Publice (APP) a anunțat un concurs pentru selectarea unui nou director al companiei de stat Metalferos, specializată în colectarea fierului vechi. Postul este disponibil pentru o perioadă de cinci ani, iar termenul limită pentru depunerea candidaturilor este 2 septembrie 2024, ora 14:00 (Chișinău). Salariul pentru această funcție este de aproximativ 35.000 de lei lunar.

Metalferos, cândva un gigant al industriei, a înregistrat pierderi uriașe în 2023, cifrate la 44,5 milioane de lei, de peste trei ori mai mari față de anul precedent, conform raportului financiar al companiei. De asemenea, cifra de afaceri a companiei s-a redus cu peste o treime, ajungând la 139,8 milioane de lei, iar costul vânzărilor s-a diminuat cu 38%, la 136,3 milioane de lei.

Activele companiei au scăzut, de asemenea, la 322 milioane de lei, cu 13,4% mai puțin față de 2022, iar capitalul companiei se ridica la 323 milioane de lei la sfârșitul anului 2023.

De la demonopolizarea pieței metalelor, la sfârșitul anului 2019, Metalferos a suferit o prăbușire a încasărilor. Anterior, compania, unde statul este acționar majoritar, a fost implicată în numeroase scheme financiare frauduloase și a fost stoarsă de bani prin diverse companii căpușă.

În 2020, s-a dezvăluit că Vladimir Plahotniuc, fostul președinte al Partidului Democrat din Moldova, căutat de autoritățile moldovenești, a avut drept de semnătură sau a fost beneficiar al cel puțin trei companii care au profitat de zeci de milioane de dolari din contractele cu Metalferos. Aceste sume nu au fost reflectate în declarațiile de avere și interese ale fostului politician, deși au fost obținute în perioada în care acesta deținea funcții publice.

Recent, Guvernul Republicii Moldova, prin Ministerul Economiei, condus de Dumitru Alaiba, a propus reintroducerea monopolului Metalferos pe piața colectării fierului vechi, conform unui proiect de hotărâre recent. Această mișcare vine după ce, în 2020, Partidul Acțiune și Solidaritate (PAS) a decis să desființeze monopolul în acest sector, ca parte a reformelor de liberalizare a pieței.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Costurile în sectorul construcțiilor au continuat să crească în 2024, însă într-un ritm mai moderat comparativ cu anii anteriori, arată datele Băncii Naționale a Moldovei. Scumpirile au fost generate în special de materialele de construcție și de lucrările de construcție-montaj. După avansul accelerat din perioada 2020–2022, indicele prețurilor în construcții și-a temperat semnificativ ritmul de creștere în 2024, evoluție determinată de încetinirea scumpirilor în segmentul lucrărilor.

Activitatea de autorizare denotă o concentrare în municipiul Chișinău și regiunea centru. La sfârșitul anului trecut, aproximativ 37,4% dintre autorizațiile pentru imobile rezidențiale au fost emise în capitală, pondere aflată în scădere cu 4,5 puncte procentuale față de 2023. Regiunea centrală a câștigat însă teren, majorându-și ponderea cu 4,2%. În celelalte regiuni nu s-au înregistrat variații semnificative. În total, au fost eliberate 2.276 autorizații de construire pentru clădiri rezidențiale, în creștere ușoară, cu 1,1% față de anul precedent, dar numărul autorizațiilor pentru clădiri nerezidențiale a scăzut puternic, cu 16,4%, ajungând la 972. Spre finalul anului, în trimestrul IV, se observă o creștere vizibilă a volumului de autorizații, semnalând o intensificare a activității în construcții.

În pofida dinamismului pe partea de autorizare, numărul locuințelor finalizate a scăzut considerabil. Pe parcursul anului 2024 au fost date în exploatare 5,2 mii de unități locative, cu 24,7% mai puține decât anul precedent. Suprafața totală a locuințelor finalizate a însumat 450,7 mii metri pătrați, în scădere cu 18,3% față de 2023. Atât numărul, cât și suprafața locuințelor noi rămân însă peste nivelurile din 2022, anul cu cele mai reduse valori din ultimul deceniu. Chișinăul își menține dominația, 58,2% dintre locuințele finalizate fiind situate în capitală. În același timp, suprafața medie a locuințelor a scăzut pronunțat în regiunea Sud și UTA Găgăuzia, în timp ce în Chișinău a crescut ușor, ajungând la 75,5 m².

Pe piața rezidențială, prețurile de ofertă au continuat să crească pe tot parcursul anului 2024, cu dinamici mai accentuate în trimestrele I și IV. Indicele RPPI a crescut cu 25,6%, de 5,6 ori mai rapid decât în 2023, atingând nivelul de 178,8% — cel mai ridicat înregistrat vreodată. Scumpirile au fost susținute atât de piața primară, unde RPPI a avansat cu circa 19,4%, cât și de piața secundară, unde creșterea a fost de 28,2% față de finalul anului anterior.

Cererea puternică este alimentată în continuare de creditarea ipotecară. În 2024 au fost acordate credite noi în valoare totală de 8,1 miliarde lei, cu 143% mai mult decât în 2023, iar trimestrul IV a înregistrat cel mai mare volum de credite ipotecare din întreg anul. Ratele de bază reduse, încrederea consumatorilor și programele guvernamentale de sprijin pentru achiziția primei locuințe au stimulat considerabil accesarea de împrumuturi. Ca urmare, ponderea creditelor acordate persoanelor fizice în PIB a ajuns la un nivel record.

Potrivit BNM, evoluțiile din 2024 sugerează menținerea unei oferte stabile pe termen scurt, cu perspective de extindere pe termen mediu, în timp ce cererea ar putea fi influențată negativ în 2025 de incertitudinile geopolitice, costurile în creștere și accesul mai restrictiv la finanțare. Totuși, presiunea pe prețurile locuințelor noi rămâne ridicată, iar piața imobiliară continuă să fie unul dintre cele mai dinamice sectoare ale economiei naționale.