Statul caută un „samsar” pentru afacerile cu fier vechi

Agenția Proprietății Publice (APP) a anunțat un concurs pentru selectarea unui nou director al companiei de stat Metalferos, specializată în colectarea fierului vechi. Postul este disponibil pentru o perioadă de cinci ani, iar termenul limită pentru depunerea candidaturilor este 2 septembrie 2024, ora 14:00 (Chișinău). Salariul pentru această funcție este de aproximativ 35.000 de lei lunar.

Metalferos, cândva un gigant al industriei, a înregistrat pierderi uriașe în 2023, cifrate la 44,5 milioane de lei, de peste trei ori mai mari față de anul precedent, conform raportului financiar al companiei. De asemenea, cifra de afaceri a companiei s-a redus cu peste o treime, ajungând la 139,8 milioane de lei, iar costul vânzărilor s-a diminuat cu 38%, la 136,3 milioane de lei.

Activele companiei au scăzut, de asemenea, la 322 milioane de lei, cu 13,4% mai puțin față de 2022, iar capitalul companiei se ridica la 323 milioane de lei la sfârșitul anului 2023.

De la demonopolizarea pieței metalelor, la sfârșitul anului 2019, Metalferos a suferit o prăbușire a încasărilor. Anterior, compania, unde statul este acționar majoritar, a fost implicată în numeroase scheme financiare frauduloase și a fost stoarsă de bani prin diverse companii căpușă.

În 2020, s-a dezvăluit că Vladimir Plahotniuc, fostul președinte al Partidului Democrat din Moldova, căutat de autoritățile moldovenești, a avut drept de semnătură sau a fost beneficiar al cel puțin trei companii care au profitat de zeci de milioane de dolari din contractele cu Metalferos. Aceste sume nu au fost reflectate în declarațiile de avere și interese ale fostului politician, deși au fost obținute în perioada în care acesta deținea funcții publice.

Recent, Guvernul Republicii Moldova, prin Ministerul Economiei, condus de Dumitru Alaiba, a propus reintroducerea monopolului Metalferos pe piața colectării fierului vechi, conform unui proiect de hotărâre recent. Această mișcare vine după ce, în 2020, Partidul Acțiune și Solidaritate (PAS) a decis să desființeze monopolul în acest sector, ca parte a reformelor de liberalizare a pieței.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Statele Unite au început să aplice un tarif vamal unilateral de 10% pentru toate importurile provenite din numeroase țări, marcând o ruptură majoră față de sistemul global de comerț bazat pe acorduri reciproce, instaurat după al Doilea Război Mondial, notează Reuters.

Noile tarife au intrat în vigoare sâmbătă, la 12:01 (ora coastei de est), î n toate porturile maritime, aeroporturile și depozitele vamale din SUA. Săptămâna viitoare vor intra în vigoare și tarife suplimentare – cuprinse între 11% și 50% – pentru bunurile din 57 de țări, printre care China, Uniunea Europeană și Israel.

„Este cea mai importantă decizie comercială din viața noastră”, a declarat Kelly Ann Shaw, avocat specializat în comerț internațional și fost consilier la Casa Albă. „Este un cutremur în regulile jocului global”, a adăugat ea.

Decizia lui Trump a avut un efect devastator asupra piețelor financiare: indicele S&P 500 a pierdut 5.000 de miliarde de dolari în doar două zile, în timp ce prețurile petrolului și ale materiilor prime au scăzut brusc din cauza temerilor privind o nouă recesiune mondială.

Tariful de 20% se va aplica produselor din UE. Produsele din China vor fi taxate cu 34%, ceea ce ridică nivelul total al tarifelor impuse de Trump asupra importurilor chinezești la 54%. Israelul se va confrunta cu un tarif de 17%. Vietnamul, vizat cu un tarif de 46%, a acceptat să discute un acord cu SUA. Japonia ar putea fi afectată de o taxă de 24%. Taiwanul a trimis oficiali în SUA pentru negocieri.
Canada și Mexicul sunt scutite de noile tarife, dar rămân afectate de altele mai vechi, de 25%.

Un buletin al Vămii SUA prevede o perioadă de grație de 51 de zile pentru mărfurile deja încărcate spre SUA înainte de ora intrării în vigoare, cu condiția să ajungă până la 27 mai.

Președintele Franței, Emmanuel Macron, a declarat pe platforma X că „războiul comercial nu este în interesul nimănui” și a cerut unitate în fața crizei. Premierul britanic Keir Starmer a spus că este pregătit să susțină afacerile britanice cu o „politică industrială robustă”, în timp ce urmărește obținerea unui acord comercial cu SUA care să excludă Regatul Unit de la noile tarife.

Premierul israelian Benjamin Netanyahu va merge la Washington duminică pentru discuții directe cu Trump, în timp ce presa din Japonia a relatat că premierul Shigeru Ishiba cere o discuție telefonică urgentă cu liderul american.

Deși ordinul prezidențial prevede excepții pentru aproximativ 1.000 de categorii de produse – inclusiv medicamente, uraniu și semiconductori – administrația Trump analizează extinderea tarifelor inclusiv asupra unora dintre acestea.

Elon Musk, apropiat al lui Trump, a declarat în cadrul unui eveniment politic din Italia că speră într-un viitor cu „tarife zero” între SUA și Europa.