Statul vrea să taie din proceduri: exproprieri accelerate pentru liniile electrice Vulcănești–Chișinău și Bălți

Procedurile de expropriere a terenurilor pentru mai multe linii electrice de importanță națională urmează să fie simplificate, pentru a permite continuarea fără blocaje a proiectelor energetice strategice. Prevederile se regăsesc într-un proiect de lege examinat în cadrul ședinței secretarilor de stat din 9 februarie, elaborat de Ministerul Energiei.

Documentul stabilește derogări punctuale de la legislația generală, aplicabile exclusiv proiectelor deja declarate de utilitate publică de interes național. Este vorba despre linia electrică aeriană de 400 kV Vulcănești–Chișinău, linia de 400 kV Bălți–Suceava, precum și mai multe linii de 110 kV de pe traseele Drochia–Șuri, Șuri–Dondușeni, Chișinău–Hîncești, Hîncești–Cneazevca și Șoldănești–Ignăței.

Potrivit notei informative, inițiativa legislativă a fost determinată de dificultățile întâmpinate în procesul de expropriere a terenurilor necesare acestor lucrări. Ministerul Energiei arată că, în cazul unui număr de terenuri, „a fost stabilită imposibilitatea achitării despăgubirilor și a emiterii confirmării de plată”, din cauza lipsei actelor de proprietate, a imposibilității identificării expropriaților sau a existenței unor succesiuni nefinalizate.

Pentru a debloca situația, proiectul prevede ca despăgubirile să fie consemnate într-un cont special trezorerial, soluție care va permite finalizarea procedurilor chiar și în cazurile în care proprietarii nu pot fi identificați imediat. Autorii notează că această măsură este necesară „în scopul deblocării procesului de expropriere și al înregistrării definitive a dreptului de proprietate al statului asupra terenurilor expropriate”.

În același timp, pentru aceste proiecte energetice concrete, retragerea terenurilor din circuitul agricol sau forestier va avea loc direct prin efectul legii. Ministerul Energiei argumentează că aplicarea procedurilor obișnuite ar întârzia semnificativ lucrările, întrucât „retragerea unor terenuri cu aprobarea autorităților administrației publice locale și a deținătorilor de terenuri va tergiversa semnificativ procesul de implementare a proiectului”.

Proiectul mai permite inițierea exproprierii fără îndeplinirea prealabilă a condițiilor privind obținerea dreptului de folosință sau a servituților, derogare justificată de existența unor cazuri obiective – proprietari neidentificați, litigii sau neconcordanțe cadastrale – care pot bloca lucrările de utilitate publică.

Pentru liniile electrice de 110 kV, inițierea formării bunurilor imobile va putea fi realizată de Moldelectrica, fără acordul scris al proprietarilor, dar cu notificarea acestora. Nota informativă precizează că această abordare este mai eficientă decât formarea individuală a bunurilor imobile de către fiecare deținător de teren.

Ministerul Energiei subliniază că proiectul nu extinde regulile de expropriere la alte domenii și nu presupune cheltuieli suplimentare din bugetul de stat, fiind vorba exclusiv despre deblocarea unor proiecte energetice strategice aflate deja în implementare.

Amintim că darea în exploatare a Liniei Electrice Aeriene de 400 kV Vulcănești–Chișinău continuă să fie tergiversată, deși proiectul a fost prezentat drept unul strategic pentru securitatea energetică a Republicii Moldova. Noul termen discutat cu antreprenorii este luna martie, „eventual spre sfârșitul lunii martie”.

Pentru mai multe știri urmărește-ne

pe TELEGRAM!

#linii electrice #exproprieri #vulcanesti-chisinau #terenuri

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova întâmpină dificultăți în privatizarea întreprinderilor de stat, în condițiile în care investitorii manifestă un interes redus pentru activele scoase la vânzare. Patru proceduri de privatizare au avut termenele de depunere a ofertelor prelungite până în octombrie 2026, din cauza interesului insuficient din partea potențialilor cumpărători, spune Raportul Comisiei Europene privind Republica Moldova pentru anul 2026.

Potrivit documentului, autoritățile de la Chișinău au lansat în iunie 2026 procesul de privatizare a cinci întreprinderi de stat, identificate anterior ca eligibile pentru vânzare imediată. Acestea au fost selectate în urma evaluării portofoliului întreprinderilor de stat, realizată în 2023.

Cu toate acestea, procesul nu a decurs conform așteptărilor. În cazul a patru profiluri investiționale, termenul de prezentare a ofertelor a fost prelungit până în octombrie, din cauza lipsei unui interes suficient din partea investitorilor.

„Termenul de depunere a ofertelor pentru patru profiluri investiționale a fost prelungit până în octombrie, din cauza interesului insuficient”, se menționează în raportul Comisiei Europene.

Bruxelles-ul constată că reforma întreprinderilor de stat avansează treptat, însă problemele de administrare și guvernanță corporativă continuă să reprezinte un obstacol important.

Potrivit experților europeni, statul păstrează o influență asupra economiei, inclusiv în sectoare în care întreprinderile publice concurează cu operatorii privați. În același timp, mecanismele de administrare a proprietății publice și regulile de concurență necesită consolidare.

Raportul atrage atenția că Republica Moldova rămâne în urma statelor membre mai noi ale Uniunii Europene în ceea ce privește aplicarea regulilor de concurență, administrarea întreprinderilor de stat și transparența proprietății publice.

O problemă identificată de Comisia Europeană ține de rolul Agenției Proprietății Publice (APP), care continuă să influențeze prioritățile de reglementare și politicile în sectoarele unde activează întreprinderile de stat. Această situație poate crea conflicte între funcția statului de proprietar și cea de autoritate responsabilă de stabilirea regulilor pieței.

De asemenea, unele întreprinderi publice desfășoară atât activități comerciale, cât și servicii publice, fără o separare juridică suficientă între acestea sau mecanisme adecvate de compensare, ceea ce poate afecta concurența cu firmele private.

În paralel cu privatizările, Guvernul desfășoară procese de restructurare a unor întreprinderi strategice, inclusiv Întreprinderea de Stat „Moldelectrica” și Calea Ferată din Moldova.

Totodată, autoritățile au pregătit un proiect de hotărâre privind lichidarea a nouă întreprinderi de stat care nu mai desfășoară activitate. Sunt în derulare și proceduri de insolvabilitate pentru reducerea eventualelor obligații financiare care ar putea ajunge în sarcina bugetului public.

Comisia Europeană avertizează însă că anumite probleme juridice riscă să întârzie aceste procese.

În ceea ce privește administrarea întreprinderilor de stat, raportul menționează că alte patru companii au adoptat Codul de guvernanță corporativă, numărul total ajungând la 48. Cu toate acestea, selectarea membrilor independenți în consiliile de administrație continuă să avanseze lent.

Documentul face referire și la neregulile dezvăluite în cadrul întreprinderii MoldATSA, cu privire la numirile în funcțiile de conducere, remunerarea și recrutarea personalului. Potrivit Comisiei Europene, aceste probleme au generat îngrijorări mai ample privind modul în care sunt administrate întreprinderile de stat.

În acest context, autoritățile au anunțat pregătirea unei reforme a Agenției Proprietății Publice, care ar urma să fie supusă unei supravegheri mai puternice din partea Ministerului Dezvoltării Economice și Digitalizării.

De asemenea, potrivit informațiilor incluse în raport, în septembrie 2026 existau planuri pentru accelerarea privatizărilor și evaluarea posibilității de a lista anumite pachete de acțiuni ale întreprinderilor de stat pe piețele bursiere.

Comisia Europeană consideră că Republica Moldova trebuie să accelereze reforma întreprinderilor publice, să consolideze independența consiliilor de administrație și să finalizeze digitalizarea registrului proprietății publice, astfel încât administrarea activelor statului să devină mai transparentă și mai eficientă.