Inflația mușcă din salarii! Ouăle s-au scumpit cu 23%, iar fructele cu 21%

10 Feb. 2026, 11:46
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  Ursu Victor
10 Feb. 2026, 11:46 // Bănci şi Finanţe //  Ursu Victor

Prețurile medii de consum au crescut în luna ianuarie 2026 cu 0,9% față de decembrie 2025, potrivit datelor publicate de Biroul Național de Statistică. Creșterea lunară a inflației a fost determinată în principal de scumpirea produselor alimentare și a serviciilor prestate populației.

Conform BNS, produsele alimentare s-au scumpit în medie cu 1,6%, contribuind cu 0,6 puncte procentuale la majorarea indicelui prețurilor de consum. Cele mai accentuate creșteri au fost înregistrate la legume (+12,2%), pâine (+1,6%) și fructe (+1,3%). În același timp, ouăle de găină s-au ieftinit ușor, cu 0,4%.

La mărfurile nealimentare, prețurile au crescut cu 0,4%, impactul asupra inflației fiind de 0,1 puncte procentuale. Cele mai importante scumpiri au fost consemnate la medicamente (+1,2%), în timp ce combustibilii și carburanții s-au ieftinit cu 0,6%, inclusiv motorina cu 1,4% și benzina cu 0,9%.

Serviciile prestate populației s-au scumpit în ianuarie cu 0,7%, contribuind cu 0,2 puncte procentuale la creșterea inflației. Cele mai mari majorări au fost înregistrate la serviciile medicale și transportul de pasageri (câte 0,7%), inclusiv la transportul aerian (+1,0%).

În termeni anuali, în luna ianuarie 2026 față de ianuarie 2025, prețurile medii de consum au crescut cu 4,8%. Produsele alimentare s-au scumpit cu 6,2%, mărfurile nealimentare cu 1,8%, iar serviciile cu 7,2%.

Cele mai mari creșteri anuale la alimente au fost consemnate la ouă (+23,2%), fructe (+21,0%), ulei vegetal (+10,1%), pâine (+5,7%), lapte și produse lactate (+5,1%) și legume (+3,5%). În schimb, zahărul s-a ieftinit cu 4,3%.

La mărfurile nealimentare, scumpiri mai pronunțate au fost înregistrate la încălțăminte (+5,3%), confecții (+5,1%), materiale de construcție (+4,1%) și medicamente (+3,6%), în timp ce combustibilii și carburanții au scăzut cu 5,1% față de ianuarie 2025.

În sectorul serviciilor, cele mai mari majorări anuale au fost raportate la apă potabilă și canalizare (+17,7%), alimentație publică (+11,8%), încălzire centralizată (+8,2%) și transportul de pasageri (+7,5%). Totodată, energia electrică s-a ieftinit cu 1,6% față de aceeași perioadă a anului precedent.

Banca Națională a Moldovei prognozează o inflație de 4,3% pentru 2026.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

04 Nov. 2026, 16:16
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
04 Nov. 2026, 16:16 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Tot mai puține companii din Republica Moldova intenționează să investească în dezvoltarea afacerilor, pe fondul incertitudinilor economice și al riscurilor regionale. Ponderea întreprinderilor care planifică investiții noi în 2026 a coborât de la 40% la aproximativ 32%, ceea ce înseamnă că doar una din trei firme mai are asemenea planuri, potrivit Raportului Comisiei Europene privind Republica Moldova, publicat miercuri, 4 noiembrie.

Potrivit documentului, declinul intențiilor de investiții este mai pronunțat în rândul întreprinderilor micro și mici, în timp ce companiile mari raportează o creștere a disponibilității de a investi. Această diferență sugerează că afacerile de dimensiuni reduse sunt mai vulnerabile la incertitudinile economice și la riscurile care afectează mediul de afaceri.

Comisia Europeană constată că, deși autoritățile de la Chișinău au intensificat eforturile pentru îmbunătățirea climatului investițional, problemele structurale ale economiei și consecințele războiului Rusiei împotriva Ucrainei continuă să afecteze activitatea companiilor.

„Ponderea companiilor care planifică noi investiții în 2026 a scăzut de la 40% la aproximativ 32%, întreprinderile mari raportând intenții sporite de investiții, iar întreprinderile micro și mici o diminuare”, se menționează în raportul Comisiei Europene.

Bruxelles-ul atrage atenția și asupra incertitudinii cu privire la modificările cadrului de reglementare. Potrivit raportului, agenda reformelor regulatorii nu este făcută publică, ceea ce limitează capacitatea companiilor de a anticipa schimbările legislative și de a-și planifica investițiile.

Problema devine cu atât mai importantă în contextul alinierii accelerate a legislației Republicii Moldova la normele Uniunii Europene, proces care presupune modificări frecvente ale regulilor aplicabile mediului de afaceri.

În același timp, Comisia Europeană recunoaște progresele înregistrate în ultimii șase ani în reducerea birocrației. Printre acestea se numără simplificarea procedurilor de înregistrare a companiilor, diminuarea costurilor de lansare a unei afaceri și eliminarea unor cerințe administrative.

Autoritățile au continuat, de asemenea, să ofere sprijin financiar întreprinderilor pentru modernizarea capacităților de producție, îmbunătățirea eficienței energetice și dezvoltarea inovațiilor.

Cu toate acestea, investițiile străine directe rămân la un nivel redus. Potrivit datelor prezentate de Comisia Europeană, intrările de investiții străine directe au reprezentat 1,8% din PIB în 2025, comparativ cu 2% în anul precedent.

Raportul subliniază că investițiile străine sunt afectate inclusiv de războiul din Ucraina, care continuă să genereze riscuri pentru investitorii interesați de piața moldovenească.

Pentru atragerea capitalului extern, Guvernul a extins mecanismul ghișeului unic destinat investitorilor și a creat Harta Investițională a Republicii Moldova. Totodată, noua Lege cu privire  investițiile, menită să consolideze cadrul juridic și să faciliteze proiectele strategice, fusese adoptată în prima lectură în septembrie 2026.

Comisia Europeană menționează și organizarea primei Conferințe de Investiții UE–Moldova în 2026, în urma căreia au fost semnate mai multe memorandumuri de înțelegere cu investitori privați. Aceste documente indică interes pentru anumite proiecte, dar nu echivalează automat cu investiții deja realizate.

În evaluarea sa generală, Bruxelles-ul constată că Republica Moldova a înregistrat progrese în reducerea poverii administrative și în dezvoltarea programelor de sprijin pentru afaceri. Totuși, nivelul scăzut al investițiilor străine, deficitul de forță de muncă și incertitudinile economice continuă să limiteze competitivitatea economiei.

Scăderea ponderii companiilor care intenționează să investească de la 40% la 32% reprezintă o reducere de opt puncte procentuale, echivalentă cu o diminuare relativă de 20%. Indicatorul reflectă intențiile declarate de investiții, nu o reducere deja înregistrată a volumului investițiilor efective.