Ștefan Gligor, declarație tranșantă despre licitația de la Aeroport: O chestie care devine suicidală pentru guvernare

Licitația spațiilor comerciale de la aeroport a devenit o parodie, o chestiune nocivă, care devine suicidală pentru actuala guvernare, consideră liderul Partidului Schimbării, Ștefan Gligor, În opinia politicianului, nu e mare știință să dai în chirie niște spații și să le administrezi, iar la mijloc ar fi vorba despre un interes ascuns.

„Este un subiect toxic, care generează dezbateri despre eventuale scheme de corupție, alimentează reputația și discuțiile în jurul lui Andrei Spînu ca ministru al Infrastructurii. Este o chestie nocivă, care devine suicidală pentru actuala guvernare. Această licitație trebuie anulată. Nu e mare știință să dai în chirie niște spații și să le administrezi.

Tot mai mult ne face să bănuim de această încăpățânare de a da aceste spații în chirie că există un interes ascuns și că cele mai interesante active din componența întreprinderii respective se doresc a fi detașate și date cuiva pe mâna a treia, în loc statul să beneficieze de aceste venituri. În această situație, această licitație trebuia demult să fie anulată și să implementeze o reorganizare a modului în care este organizat aeroportul”, a declarat Ștefan Gligor, în cadrul emisiunii „Rezoomat” de la Realitatea TV.

Gligor a mai punctat că, după revenirea aeroportului în gestiunea statului, se atestă o înrăutățire a activității gării aeriene.

„Din momentul în care s-a preluat aeroportul de la Șor, noi vedem, de fapt, o înrăutățire a activității acestei instituții. Avem sute și mii de plângeri de la cetățeni care sunt nevoiți să stea afară în soare și în ploaie, pentru că în premieră, ca și cum pentru securitatea lor, acești oameni sunt ținuți afară. Aceste lucruri nu dau bine. Și este vorba despre zeci de mii de cetățeni care beneficiază de serviciile aeroportului.

Chiar și din punct de vedere cinic, politic, electoral, dacă vreți, e o chestie absolut dubioasă. Eu nu înțeleg de ce guvernarea face acest lucru. Este o antireclamă activă. O campanie electorală anti-PAS extrem de activă și insistentă – acest exemplu de administrare a aeroportului și a acestei licitații, care a devenit o parodie”, a mai spus liderul Partidului Schimbării.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Ministerul Finanțelor avertizează, în analiza riscurilor bugetar-fiscale, că Termoelectrica rămâne una dintre cele mai sensibile vulnerabilități ale statului, în pofida faptului că a raportat profit în 2024. Compania este cel mai mare producător de stat de energie termică și electrică din Republica Moldova și furnizează aproximativ 15% din energia electrică a țării și asigură încălzirea centralizată pentru circa 80% din populația municipiului Chișinău.

Termoelectrica a fost creată în 2015, prin fuziunea a trei întreprinderi municipale, moștenind datorii financiare semnificative și o infrastructură îmbătrânită. Compania operează trei centrale de cogenerare, vinde energia electrică către Energocom și livrează direct agent termic consumatorilor din capitală.

Potrivit documentului Ministerului Finanțelor, pentru perioada 2024–2028 a fost aplicat un test de stres care arată că, deși unele modernizări au îmbunătățit eficiența, provocările structurale rămân majore, în special necesarul ridicat de investiții și riscurile asociate ciclului de viață al activelor. Un element cheie semnalat este faptul că ratele de lichiditate „par sănătoase”, însă această imagine este în mare parte artificială.

Ministerul explică faptul că indicatorii de lichiditate sunt îmbunătățiți prin reclasificarea arieratelor vechi, în special a celor 1,3 miliarde de lei datorate către Moldovagaz”, ca datorii pe termen lung. Această mutare reduce datoriile curente și „cosmetizează” indicatorii financiari, fără a rezolva problema de fond.

Testele de stres mai arată o expunere ridicată la riscul valutar. Majoritatea împrumuturilor actuale și viitoare sunt denominate în valută, iar o simplă depreciere a leului ar putea majora pierderile companiei cu circa 90 de milioane de lei. Într-un scenariu combinat – șoc de PIB, curs de schimb și rată a dobânzii – pierderile ar putea crește cu încă 120 de milioane de lei, ceea ce ar genera o presiune fiscală semnificativă.

În paralel, Termoelectrica se confruntă cu scăderea cererii de încălzire urbană, determinată de tendințele demografice din Chișinău și de eficientizarea energetică a clădirilor noi. În același timp, infrastructura învechită reduce fiabilitatea operațională, limitând capacitatea companiei de a-și crește veniturile într-un mod sustenabil.

Ministerul Finanțelor identifică patru riscuri majore pentru buget: dependență bugetară implicită: rolul critic al companiei în sezonul rece o transformă într-un risc fiscal „de facto”, orice avarie majoră putând genera necesitatea unui sprijin bugetar imediat, criza infrastructurii amânată: deși este planificată construcția unei noi centrale de 55 MW cu finanțare de la Banca Mondială, proiectul nu este așteptat înainte de 2027, lăsând o perioadă de expunere critică, politica tarifară cvasi-fiscală: tarifele reglementate de ANRE pot fi întârziate sau limitate din motive sociale și politice, generând costuri nerecuperate care se transformă în pasive ascunse și structură de capital împovărată: datoriile moștenite limitează capacitatea de finanțare și pot amâna modernizarea infrastructurii critice.