Ștefan Gligor, declarație tranșantă despre licitația de la Aeroport: O chestie care devine suicidală pentru guvernare

Licitația spațiilor comerciale de la aeroport a devenit o parodie, o chestiune nocivă, care devine suicidală pentru actuala guvernare, consideră liderul Partidului Schimbării, Ștefan Gligor, În opinia politicianului, nu e mare știință să dai în chirie niște spații și să le administrezi, iar la mijloc ar fi vorba despre un interes ascuns.

„Este un subiect toxic, care generează dezbateri despre eventuale scheme de corupție, alimentează reputația și discuțiile în jurul lui Andrei Spînu ca ministru al Infrastructurii. Este o chestie nocivă, care devine suicidală pentru actuala guvernare. Această licitație trebuie anulată. Nu e mare știință să dai în chirie niște spații și să le administrezi.

Tot mai mult ne face să bănuim de această încăpățânare de a da aceste spații în chirie că există un interes ascuns și că cele mai interesante active din componența întreprinderii respective se doresc a fi detașate și date cuiva pe mâna a treia, în loc statul să beneficieze de aceste venituri. În această situație, această licitație trebuia demult să fie anulată și să implementeze o reorganizare a modului în care este organizat aeroportul”, a declarat Ștefan Gligor, în cadrul emisiunii „Rezoomat” de la Realitatea TV.

Gligor a mai punctat că, după revenirea aeroportului în gestiunea statului, se atestă o înrăutățire a activității gării aeriene.

„Din momentul în care s-a preluat aeroportul de la Șor, noi vedem, de fapt, o înrăutățire a activității acestei instituții. Avem sute și mii de plângeri de la cetățeni care sunt nevoiți să stea afară în soare și în ploaie, pentru că în premieră, ca și cum pentru securitatea lor, acești oameni sunt ținuți afară. Aceste lucruri nu dau bine. Și este vorba despre zeci de mii de cetățeni care beneficiază de serviciile aeroportului.

Chiar și din punct de vedere cinic, politic, electoral, dacă vreți, e o chestie absolut dubioasă. Eu nu înțeleg de ce guvernarea face acest lucru. Este o antireclamă activă. O campanie electorală anti-PAS extrem de activă și insistentă – acest exemplu de administrare a aeroportului și a acestei licitații, care a devenit o parodie”, a mai spus liderul Partidului Schimbării.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

TVA la import este principala sursă de bani colectați de Serviciul Vamal. În luna ianuarie 2026, din fiecare 100 de lei încasați la buget prin vamă, 68 de lei au provenit din această taxă aplicată mărfurilor aduse în țară.

În total, autoritatea vamală a transferat la bugetul de stat 2,63 miliarde de lei, depășind cu 4,8% sarcina bugetară stabilită pentru prima lună a anului. Doar TVA la import a generat 1,79 miliarde de lei, cu 24,3 milioane de lei mai mult decât în ianuarie 2025, ceea ce înseamnă o creștere de 1,4%.

Accizele au reprezentat a doua mare sursă de venit, cu 655,8 milioane de lei sau 24,9% din totalul încasărilor. Totuși, această categorie a înregistrat o scădere semnificativă față de anul trecut, când s-au colectat 781,9 milioane de lei. Diferența de 126,1 milioane de lei în minus, echivalentă cu −16,1%, vine în principal din reducerea încasărilor la produsele din tutun. Accizele din această categorie au coborât la 170,9 milioane de lei, cu aproape 40% mai puțin decât în aceeași perioadă din 2025.

În schimb, produsele petroliere au adus la buget 325,3 milioane de lei din accize, în ușoară creștere față de anul trecut. Băuturile alcoolice tari au generat 10,6 milioane de lei, cu peste 25% mai mult decât anul trecut, iar berea importată a adus 5,9 milioane de lei, în creștere cu 6,5%. Pe de altă parte, accizele la mijloacele de transport au scăzut la 119,5 milioane de lei, iar cele la gazele lichefiate la 21,1 milioane de lei.

Taxa vamală propriu-zisă a contribuit cu 174,5 milioane de lei, reprezentând 6,6% din totalul plăților, o ușoară scădere față de anul trecut. Alte taxe și plăți, inclusiv amenzi și proceduri speciale, au avut o pondere mică în totalul veniturilor.

Chiar dacă taxa pentru efectuarea procedurilor vamale a fost eliminată prin noul Cod vamal, în ianuarie au mai fost încasate 3,86 milioane de lei din această sursă, de la rezidenții zonelor economice libere și ai Portul Internațional Liber Giurgiulești care activează în baza regimului anterior. Datele arată că bugetul depinde în mare măsură de TVA la import, în timp ce structura accizelor indică schimbări importante în tipurile de mărfuri aduse în țară la început de an.