Stocurile comerciale de gaze, la limită după iarnă. Șeful Energocom: „Rezervele strategice rămân intacte”

Republica Moldova are suficiente gaze pentru a acoperi consumul, în pofida unui sezon rece mai lung și mai solicitant decât în anii trecuți, iar rezervele strategice nu au fost atinse. Asigurările vin din partea directorului Energocom, Eugeniu Buzatu.

Acesta a explicat că stocurile comerciale, utilizate pentru acoperirea vârfurilor de consum, au fost aproape epuizate după lunile reci de iarnă, când temperaturile scăzute din ianuarie, februarie și martie au crescut cererea. În prezent, compania mai dispune de aproximativ 4–5 milioane de metri cubi de gaze, folosiți pentru echilibrarea livrărilor.

„A fost un sezon rece, stocurile ne-au prins bine și le-am utilizat. Avem în jur de 4–5 milioane de metri cubi de stocuri comerciale, pe care le folosim pentru a ne echilibra portofoliul”, a declarat Buzatu, în cadrul unei emisiuni de la TVR Moldova.

Șeful Energocom a precizat că aceste rezerve fac parte din obligația de stocare de circa 15% și sunt destinate gestionării fluctuațiilor de consum, motiv pentru care nivelul lor scăzut la final de sezon nu este neobișnuit.

În paralel, stocurile de securitate rămân intacte. Acestea pot fi utilizate doar în cazuri de criză majoră sau stare de urgență.

„Ele pot fi accesate doar printr-o decizie în condiții de criză. Teoretic, în stare de urgență ar putea fi utilizate, dar nu le folosim. Sunt intacte, sunt stocurile care aparțin tuturor și au fost formate inclusiv din costuri tarifare”, a subliniat directorul.

Amintim că din 25 martie Moldova se află în stare de urgență energetică.

Pentru mai multe știri urmărește-ne

pe TELEGRAM!

#stocuri de gaze comerciale #stocuri de rezervă #Energocom

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Propunerile Ministerului Finanțelor privind noul Cod Fiscal, care urmează să intre în vigoare de la 1 ianuarie 2027, riscă să afecteze grav sectorul agricol, susține Alexandru Bădăru, fost director executiv al Asociației Forța Fermierilor.

Într-o analiză publicată după examinarea proiectului, expertul afirmă că pachetul fiscal propus transferă o parte importantă a efortului de consolidare bugetară asupra agricultorilor, într-un moment în care sectorul continuă să resimtă efectele secetelor repetate, ale crizei energetice și ale deficitului de forță de muncă.

Potrivit lui Bădăru, una dintre cele mai controversate modificări este majorarea TVA pentru produsele agroalimentare de la 8% la 20%. Expertul avertizează că fermierii vând adesea producția cu termene de plată de până la șase luni, însă vor fi obligați să achite TVA imediat, ceea ce ar putea genera probleme majore de lichiditate.

„Statul cere bani pe care agricultorul nu i-a încasat încă”, susține acesta.

Analiza critică și eliminarea cotei zero de TVA pentru tractoare, utilaje agricole, terenuri, clădiri și energie. În opinia autorului, această modificare va majora cu 20% costul investițiilor în modernizarea exploatațiilor agricole și va reduce atractivitatea investițiilor într-un sector care are nevoie de capitalizare.

Un alt punct sensibil este creșterea contribuțiilor de asigurări sociale achitate de agricultori de la 18% la 21%. Totodată, proiectul introduce contribuții de 21% și pentru zilieri, categorie care până acum nu era supusă acestor plăți.

Bădăru consideră că măsura riscă să împingă o parte din activitatea sezonieră în economia informală și să compromită obiectivele platformei electronice e-Zilier, creată pentru legalizarea muncii ocazionale în agricultură.

Expertul atrage atenția și asupra noului mod de calcul al impozitului funciar, care va depinde de valoarea cadastrală a terenurilor și de cotele stabilite de autoritățile locale. În opinia sa, modificarea poate genera creșteri semnificative ale sarcinii fiscale și diferențe mari între localități.

În plus, proiectul prevede majorarea graduală a accizei la motorină, cu 20% în 2027, 44% în 2028 și 73% în 2029 comparativ cu nivelul actual. În același timp, mecanismul de rambursare a accizelor va fi limitat în principal la lucrările agricole și horticole, excluzând unele categorii care beneficiază în prezent de acest sprijin.

Potrivit lui Alexandru Bădăru, analiza de impact prezentată de autorități nu reflectă suficient situația financiară dificilă a fermierilor și problemele legate de accesul la finanțare și lichidități.

„Pachetul fiscal propus de Ministerul Finanțelor este introdus preponderent cu scopul consolidării bugetare, iar aplicarea lui în forma actuală riscă să accelereze exact declinul pe care statisticile îl documentează deja”, concluzionează fostul director executiv al Asociației Forța Fermierilor.