Șoc petrolier: Moldova riscă o recesiune de -5% și prăbușire economică în 2026

Creșterea prețurilor la petrol ar putea provoca un șoc major asupra economiei Republicii Moldova, avertizează directorul Expert-Grup, Andrian Lupușor. Potrivit unei analize econometrice, fiecare majorare cu 10% a cotațiilor internaționale la petrol „șterge” aproximativ un punct procentual din creșterea economică, efectele fiind resimțite cel mai puternic după circa trei trimestre.

Expertul subliniază că economia moldovenească este mai vulnerabilă decât cele din regiune, din cauza dependenței ridicate de importurile de carburanți. În acest context, un scenariu în care petrolul ajunge la 120–140 de dolari pe baril ar putea reduce PIB-ul cu până la 10 puncte procentuale, pe fondul scumpirii importurilor, creșterii costurilor de producție și majorării prețurilor de consum.

Într-un asemenea scenariu, Republica Moldova ar putea intra într-o recesiune economică de aproximativ -5% în 2026, cu efecte negative care s-ar putea prelungi și în 2027. Situația este agravată de deficitul bugetar planificat de circa 6% din PIB, de riscurile de securitate din regiune și de incertitudinea mediului investițional.

Andrian Lupușor atrage atenția asupra necesității menținerii unui cadru macro-financiar prudent, inclusiv reducerea deficitului bugetar la 1–2% din PIB pentru a crea spațiu de intervenție în perioade de criză. De asemenea, acesta avertizează asupra riscurilor generate de îndatorarea excesivă a populației, inclusiv prin programe precum „Prima Casă”.

În același timp, expertul consideră că Banca Națională a Moldovei nu ar trebui să înăsprească agresiv politica monetară, întrucât presiunile inflaționiste sunt generate de costuri, nu de cerere, iar încetinirea economică ar putea tempera inflația.

În opinia sa, autoritățile trebuie să renunțe la dependența de facilități fiscale și să adopte politici economice clare, orientate spre creșterea valorii adăugate și consolidarea sustenabilității economice pe termen lung.

#petrol #criză #economie

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Atacurile repetate asupra infrastructurii portuare din Ucraina schimbă regulile jocului pe piața cerealelor din regiunea Mării Negre. Potrivit unei analize realizate de economistul Iurie Rija, deși recolta din Ucraina se anunță peste așteptări atât ca volum, cât și ca calitate, exporturile sunt afectate de deteriorarea condițiilor logistice, ceea ce susține prețurile și majorează costurile de transport.

Conform analizei, Ucraina estimează pentru acest sezon o producție de 75–77 milioane de tone de cereale și oleaginoase. Până la 25 iulie au fost recoltate aproximativ 11–12 milioane de tone de grâu, reprezentând circa 35–40% din recolta prognozată. Totodată, între 65% și 70% din grâu este de calitate pentru panificație, peste așteptările inițiale ale pieței.

Cu toate acestea, problema majoră nu mai este producția, ci exportul. Bombardamentele asupra porturilor, terminalelor cerealiere și navelor comerciale au redus semnificativ capacitatea de operare a porturilor ucrainene de la Marea Neagră. Estimările din piață indică faptul că, în perioada de vârf a recoltării, capacitatea efectivă de export pe cale maritimă ar putea scădea cu aproximativ o treime.

În aceste condiții, Portul Constanța își consolidează rolul de principal centru logistic pentru exporturile agricole ale Ucrainei. Tot mai multe volume de cereale sunt redirecționate prin porturile dunărene Reni, Ismail și Ust-Dunaisk, de unde sunt transportate cu barjele spre Constanța și apoi expediate către Europa, Africa de Nord, Orientul Mijlociu și Asia.

Potrivit lui Iurie Rija, această soluție vine însă cu un cost ridicat. Transportul fluvial dintre Reni și Ismail către Constanța s-a scumpit de la 14–15 dolari pe tonă la aproximativ 28 de dolari pe tonă, ceea ce înseamnă o majorare de aproape 100% în doar câteva săptămâni.

În ansamblu, costurile logistice suportate de exportatori sunt în prezent cu 80–100% mai mari decât la începutul lunii iulie. Scumpirile sunt generate de lipsa barjelor disponibile, nivelul redus al Dunării, majorarea primelor de asigurare și intensificarea riscurilor de securitate.

Analiza mai arată că numeroase companii internaționale de transport maritim și-au redus activitatea în porturile ucrainene, obligând exportatorii să recurgă la transport multimodal, cu transbordări suplimentare, timpi mai mari de livrare și costuri operaționale mai ridicate.

Pe piața internațională, aceste dificultăți logistice încep să fie reflectate în cotațiile bursiere. Deși oferta de cereale este una generoasă, riscurile legate de export și de funcționarea infrastructurii mențin prețurile grâului la un nivel ridicat și reduc presiunea sezonieră exercitată de noua recoltă.

În opinia economistului, performanța exporturilor agricole din regiunea Mării Negre în sezonul 2026–2027 va depinde mai puțin de volumul recoltei și mai mult de capacitatea infrastructurii logistice de a transporta marfa către cumpărătorii internaționali. Atât timp cât atacurile asupra porturilor ucrainene continuă, Constanța și coridorul Dunării vor rămâne principalele rute alternative de export, însă la costuri considerabil mai mari.