Șoc petrolier: Moldova riscă o recesiune de -5% și prăbușire economică în 2026

31 Mart. 2026, 07:26
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
31 Mart. 2026, 07:26 // Actual //  Ursu Victor

Creșterea prețurilor la petrol ar putea provoca un șoc major asupra economiei Republicii Moldova, avertizează directorul Expert-Grup, Andrian Lupușor. Potrivit unei analize econometrice, fiecare majorare cu 10% a cotațiilor internaționale la petrol „șterge” aproximativ un punct procentual din creșterea economică, efectele fiind resimțite cel mai puternic după circa trei trimestre.

Expertul subliniază că economia moldovenească este mai vulnerabilă decât cele din regiune, din cauza dependenței ridicate de importurile de carburanți. În acest context, un scenariu în care petrolul ajunge la 120–140 de dolari pe baril ar putea reduce PIB-ul cu până la 10 puncte procentuale, pe fondul scumpirii importurilor, creșterii costurilor de producție și majorării prețurilor de consum.

Într-un asemenea scenariu, Republica Moldova ar putea intra într-o recesiune economică de aproximativ -5% în 2026, cu efecte negative care s-ar putea prelungi și în 2027. Situația este agravată de deficitul bugetar planificat de circa 6% din PIB, de riscurile de securitate din regiune și de incertitudinea mediului investițional.

Andrian Lupușor atrage atenția asupra necesității menținerii unui cadru macro-financiar prudent, inclusiv reducerea deficitului bugetar la 1–2% din PIB pentru a crea spațiu de intervenție în perioade de criză. De asemenea, acesta avertizează asupra riscurilor generate de îndatorarea excesivă a populației, inclusiv prin programe precum „Prima Casă”.

În același timp, expertul consideră că Banca Națională a Moldovei nu ar trebui să înăsprească agresiv politica monetară, întrucât presiunile inflaționiste sunt generate de costuri, nu de cerere, iar încetinirea economică ar putea tempera inflația.

În opinia sa, autoritățile trebuie să renunțe la dependența de facilități fiscale și să adopte politici economice clare, orientate spre creșterea valorii adăugate și consolidarea sustenabilității economice pe termen lung.

11 Sept. 2026, 17:54
 // Categoria: Actual // Autor:  Grîu Tatiana
11 Sept. 2026, 17:54 // Actual //  Grîu Tatiana

Europa se confruntă cu o nouă presiune pe piața carburanților, iar motorina a ajuns în centrul crizei. Marja dintre prețul angro al motorinei și cel al țițeiului a trecut pentru prima dată de 100 de dolari pe baril, ajungând la aproximativ 104 dolari în sudul Europei.

Pe piața internațională ar lipsi în prezent între 1,3 și 1,4 milioane de barili de motorină pe zi, adică aproximativ 15–20% din volumele tranzacționate în mod normal. Restricțiile asupra exporturilor rusești, scăderea stocurilor și problemele de aprovizionare din Asia pun și mai multă presiune pe piața europeană.

Situația este atât de tensionată încât Europa caută motorină la mii de kilometri distanță. Aproximativ 90.000 de tone de motorină sunt transportate din Coreea de Sud spre nord-vestul Europei, pe o rută de peste 12.000 de mile, adică aproximativ 19.000 de kilometri. Europa a importat, de asemenea, motorină din Mexic în august, pentru prima dată în ultimii șapte ani.

În India, rafinăriile încearcă să acopere o parte din deficit și funcționează la 105–108% din capacitatea nominală. Producătorii indieni pun accent pe motorină, inclusiv în detrimentul combustibilului pentru aviație, pe fondul cererii ridicate și al deficitului mondial de distilate.

Presiunea vine și dinspre petrol. Țițeiul a trecut din nou de 100 de dolari pe baril, după escaladarea conflictului dintre Statele Unite și Iran. WTI a depășit 102 dolari, iar Brent a ajuns la peste 107 dolari pe baril.

În același timp, Europa intră în toamnă cu depozitele de gaze umplute în proporție de aproximativ 67%. La 8 septembrie, nivelul era de 67,3%, cu circa 12,8 miliarde de metri cubi mai puțin decât în aceeași perioadă a anului trecut.

Mai multe state europene au început deja să intervină pentru a limita efectul scumpirilor. Italia a prelungit reducerea fiscală pentru motorină, cu un efect de aproximativ 17 eurocenți pe litru, în timp ce Germania limitează majorările de preț la benzinării la o singură dată pe zi. Bulgaria oferă compensații consumatorilor vulnerabili, iar Turcia folosește un mecanism fiscal prin care încearcă să amortizeze automat creșterile de preț.

Problema este că reducerile de taxe și compensațiile pot tempera prețul plătit de consumatori, dar nu pot rezolva lipsa fizică de motorină. Iar efectele nu se opresc la stațiile de alimentare: motorina este esențială pentru transport, agricultură, logistică, construcții și industrie, astfel că scumpirea ei poate ajunge în prețurile alimentelor și ale altor bunuri și servicii.