Petrolul scump – jackpot pentru giganții din energie: profituri estimate la 24 de miliarde de euro

Marile companii petroliere ar putea obține profituri suplimentare de până la 24 de miliarde de euro pe fondul scumpirii petrolului, provocată de tensiunile din Orientul Mijlociu, după atacurile lansate de Statele Unite și Israel asupra Iranului și reacțiile ulterioare ale Teheranului. Estimarea aparține organizației ecologiste Transport & Environment (T&E), care atrage atenția asupra impactului direct al acestor evoluții asupra consumatorilor europeni.

Potrivit calculelor T&E, companiile din sector au acumulat deja aproximativ 1,3 miliarde de euro în profituri suplimentare de la începutul conflictului, în urmă cu o lună. Dacă prețurile actuale ale petrolului se mențin, câștigurile totale ar putea ajunge la 24 de miliarde de euro.

Organizația susține că această situație evidențiază dependența Europei de combustibilii fosili și avertizează că marile companii petroliere au interesul de a menține această dependență. „Companiile petroliere au toate motivele să mențină Europa dependentă de combustibilii fosili, pentru că ele sunt cele care profită de creșterea prețurilor”, a declarat Daniel Quiggin, consilier în cadrul T&E.

Între timp, efectele se resimt deja la pompă. La 23 martie, prețul mediu în Uniunea Europeană era de 2,06 euro pe litru pentru motorină și 1,89 euro pentru benzină, în creștere cu 0,49 euro, respectiv 0,27 euro. Astfel, alimentarea unui rezervor de 55 de litri costă cu aproape 27 de euro mai mult în cazul motorinei și cu aproximativ 15 euro mai mult pentru un automobil pe benzină.

În acest context, T&E cere Uniunii Europene să reintroducă taxa pe profiturile excepționale, aplicată și în timpul crizei energetice din 2022. Atunci, blocul comunitar a impus o taxă de 33% asupra profiturilor din combustibili fosili care depășeau cu peste 20% media anilor 2018–2021, măsură care a generat circa 28 de miliarde de euro în perioada 2022–2023. „Mecanismul există și ar trebui folosit din nou”, susține organizația, care recomandă ca fondurile colectate să fie investite în electrificare și energie regenerabilă.

Totuși, reprezentanții T&E avertizează că eficiența unei astfel de taxe ar putea fi limitată, în condițiile în care aproximativ 20% din motorina consumată în Europa este importată, ceea ce înseamnă că o parte din profituri sunt realizate în afara Uniunii Europene.

Datele organizației mai arată că scumpirea petrolului are un impact semnificativ asupra economiei: șoferii europeni plătesc zilnic cu aproximativ 150 de milioane de euro mai mult pentru combustibil, iar sectorul transportului maritim suportă costuri suplimentare de circa 340 de milioane de euro pe zi.

#giganții energetici #petrol #scumpiri #venituri

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Datoria de stat internă a Republicii Moldova a crescut în primele șapte luni ale anului 2026. Astfel, la sfârșitul lunii iulie, aceasta a ajuns la aproape 57,77 miliarde de lei, cu 5,78 miliarde de lei mai mult decât la începutul anului, arată datele Ministerului Finanțelor.

Potrivit calculelor în baza datelor oficiale, majorarea reprezintă circa 11,1% în numai șapte luni. La 1 ianuarie 2026, datoria internă constituia 52 miliarde de lei, iar la 31 iulie ajunsese la 57,7 miliarde de lei.

Cea mai mare parte a creșterii vine din finanțarea statului prin intermediul valorilor mobiliare de stat (VMS) plasate pe piața primară. Soldul acestora a urcat de la aproximativ 39,30 miliarde de lei la 44,69 miliarde de lei, ceea ce înseamnă o creștere de aproape 5,4 miliarde de lei de la începutul anului.

Astfel, VMS emise pe piața primară reprezintă deja aproximativ 77% din întreaga datorie de stat internă.

O creștere se observă și în cazul titlurilor de stat vândute direct populației. La începutul anului, soldul VMS plasate către persoanele fizice era de 650,36 milioane de lei, iar până la sfârșitul lunii iulie a ajuns la 1,03 miliarde de lei.

În numai șapte luni, suma a crescut cu 380,2 milioane de lei, echivalentul unui avans de aproximativ 58,5%. Cu toate acestea, titlurile cumpărate direct de populație reprezintă încă mai puțin de 2% din datoria internă totală.

O altă componentă o constituie VMS emise pentru anumite scopuri stabilite de lege, al căror sold se menține la 11,06 miliarde de lei, fără modificări față de începutul anului. Titlurile convertite însumează alte 983,73 milioane de lei.

Datele Ministerului Finanțelor mai scot în evidență și costul ridicat al împrumuturilor statului pe piața internă. În perioada ianuarie–iulie 2026, rata medie ponderată a dobânzii pentru VMS comercializate pe piața internă a fost de 9,51%, cu 0,43 puncte procentuale peste nivelul mediu din 2025.

În funcție de maturitate, dobânzile au variat. Pentru VMS cu scadența la 182 de zile rata a fost de 9,68%, iar pentru cele la 364 de zile – 9,65%. Titlurile pe doi ani au avut o dobândă medie de 7,20%, cele pe cinci ani – 7,40%, iar obligațiunile pe zece ani – 8%.

Ministerul Finanțelor explică majorarea datoriei interne prin finanțarea netă pozitivă de 5,395 miliarde de lei pe piața primară a VMS, la care se adaugă cele 380,2 milioane de lei rezultate din plasarea directă a titlurilor de stat către persoanele fizice.

În total, statul a adăugat astfel aproximativ 825 de milioane de lei pe lună la datoria internă în primele șapte luni ale anului. Dacă la începutul lui 2026 datoria internă era sub pragul de 52 de miliarde de lei, la sfârșitul lunii iulie aceasta se apropia deja de 58 de miliarde de lei.

#datorie #buget #bani