Trump „scutură” alianțele NATO, iar acțiunile companiilor de armament ating noi recorduri

05 Mart. 2025, 15:38
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
05 Mart. 2025, 15:38 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Răcirea relațiilor dintre Donald Trump și aliații europeni, combinată cu deschiderea sa către o reconciliere cu Vladimir Putin, a avut un impact major asupra piețelor financiare globale. Acțiunile companiilor din industria de apărare din Europa și alte regiuni au explodat în ultimele săptămâni, investitorii anticipând că statele europene vor fi nevoite să-și consolideze securitatea fără sprijinul direct al SUA, notează Bloomberg.

Conform Bloomberg, Rheinmetall, cel mai mare producător german de armament, a înregistrat în acest an cea mai mare creștere dintre companiile incluse în indicele bursier global MSCI World, prețul acțiunilor sale urcând cu 80%. După conflictul de vineri dintre Donald Trump și Volodimir Zelenski la Casa Albă și summitul de duminică al liderilor europeni de la Londra, indicele companiilor de apărare Stoxx Europe a crescut luni dimineață cu 8%, atingând un avans de peste 30% de la începutul anului.

Câștigători ai acestei tendințe sunt Rheinmetall, Leonardo (Italia), Thales (Franța), BAE Systems (Marea Britanie) și Saab (Suedia), ale căror acțiuni au crescut cu 15-20%. Creșterea cheltuielilor pentru apărare pare inevitabilă, iar investitorii pariază că guvernele europene nu îi vor dezamăgi.

„Trump spune că, dacă Rusia atacă Europa, SUA nu o vor mai proteja, ceea ce obligă țările europene să-și crească rapid investițiile în industria de apărare”, a declarat Keith Bortolucci, directorul Impactfull Partners. La rândul său, economistul Jefferies, Mohit Kumar, subliniază că „Europa nu are altă opțiune decât să își majoreze bugetul pentru apărare”.

Planuri de reînarmare în Europa și Asia
Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a prezentat marți planul „ReArm Europe”, prin care UE ar urma să aloce 800 de miliarde de euro pentru consolidarea apărării și sprijinirea Ucrainei, după ce Trump a anunțat suspendarea ajutorului militar pentru Kiev. În Germania, noul cancelar Friedrich Merz plănuiește să aloce 200 de miliarde de euro pentru apărare în următorii ani, dublu față de fondul creat anterior de Olaf Scholz.

Acțiunile Rheinmetall au atins miercuri un nou record de 1.190 de euro, comparativ cu mai puțin de 100 de euro înaintea invaziei rusești în Ucraina.

Această explozie bursieră nu se limitează la Europa. În Coreea de Sud, Hanwha Aerospace, unul dintre cei mai mari furnizori de armament, și-a dublat valoarea acțiunilor anul trecut și a înregistrat o creștere de 100% în 2024. Capitalizarea bursieră a constructorului naval Hanwha Ocean a crescut cu 115%, în timp ce în Japonia, compania IHI Corp., producătoare de echipamente militare, a atins cel mai ridicat nivel de la prăbușirea pieței financiare nipone din 1990.

„Conștientizarea faptului că SUA nu mai oferă protecție gratuită va obliga statele europene să-și mărească bugetele de apărare”, a declarat Zhong Yin Yun, CEO al Fibonacci Asset Management Global. Acesta a avertizat și asupra posibilității escaladării tensiunilor dintre SUA și China privind Taiwanul, care ar putea declanșa conflicte militare în regiunea Indo-Pacifică.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

13 Aug. 2026, 16:41
 // Categoria: Actual // Autor:  Grîu Tatiana
13 Aug. 2026, 16:41 // Actual //  Grîu Tatiana

Mai mulți primari și locuitori din raionul Anenii Noi își exprimă din nou opoziția față de planul Ministerului Mediului de a amplasa un centru regional de management al deșeurilor în apropierea satelor Puhăceni și Șerpeni. Declarațiile au fost făcute joi, 13 august, în cadrul unei conferințe de presă.

Primarul satului Puhăceni, Veaceslav Plămădealî, a criticat modul în care, potrivit lui, autoritățile centrale au abordat proiectul și a cerut ca opiniile comunităților locale să fie luate în considerare. Acesta a reiterat că localnicii ar fi aflat despre proiect din presă și se întreabă de ce centrul nu ar putea fi amplasat într-o altă locație.

„Suntem nemulțumiți de abordarea aceasta tranșantă, îndrăzneață a Guvernului, Ministerului Mediului, ignorând viziunea cetățenilor asupra acestei probleme sensibile”, a declarat primarul.

Opoziția este exprimată și de agenții economici din zonă. Un antreprenor din satul Speia susține că amplasarea centrului ar putea afecta agricultura și competitivitatea producătorilor locali.

„Va fi permanent poluare, multe mașini, praf. O să ne ceară certificate ca marfa noastră să corespundă la unele cerințe. Nu vom fi competitivi pe piață. Acolo solul este foarte fertil”, a spus acesta.

Un alt agent economic din zonă consideră că impactul proiectului ar putea fi unul major pentru întregul raion.

„Tot ce se plănuiește o să aducă un impact nu doar economic, dar din toate privințele. Raionul Anenii Noi va fi distrus. Toți știu că Puhăceni e pe malul Nistrului și producția e curată. Va fi aerul otrăvitor, producția nu vom avea unde să o vindem”, a declarat acesta.

Locuitorii cer, la rândul lor, ca decizia să fie luată doar după consultarea comunităților și se plâng că proiectul ar putea afecta pădurile, iazurile și mediul înconjurător.

„Cerem o decizie europeană. Aceasta se face cu lumea, nu se joacă prin ministere”, a spus o locuitoare din Speia.

„Ne va afecta, sunt păduri, iazuri. Toți sunt îngrijorați de această temă… dacă se otrăvește apa? Noi toți ne folosim de ea”, a declarat un locuitor din Cobusca Veche.

Primarul localității Botnărești, Victor Gori, susține că efectele proiectului ar urma să fie resimțite de mai multe localități din raion.

„Vor fi afectate toate localitățile din împrejurimea acestui loc. Moral nu este corect ca acest poligon să fie amplasat în raionul Anenii Noi”, a spus edilul.

La rândul său, primarul din Țînțăreni, Vadim Bulgaru, a declarat că nu își dorește un nou poligon de deșeuri în raion, indiferent de rezultatele evaluărilor privind impactul asupra mediului.

„Nu aș mai vrea să apară încă un poligon de deșeuri pe teritoriul raionului Anenii Noi indiferent care ar fi impactul, chiar să fie și impact zero. Nu vreau la noi în raion un poligon de deșeuri.Ar trebui să consultăm și populația, vorbim de opțiuni, aici nu am văzut”, a declarat acesta.

De asemenea, primarul satului Bulboaca, Ion Berzoi, a invocat și riscurile pentru fondul forestier și resursele de apă din zonă.

„Acolo este zona sanitară a pădurii, nu se respectă zona de protecție. Sunt căpriori, fazani, iepuri. Este bazin, este înclinație la sol și izvoare sunt. Orice deșeuri nu miros a dulceață, nu există o gunoiște care să nu miroase. Locul nu este potrivit, se încalcă normele de mediu. Trebuie să găsim o locație împreună, să arate că nu va fi impact asupra mediului”, a declarat edilul.

Acesta a cerut identificarea unei locații în urma consultărilor cu autoritățile locale și populația și realizarea unor studii care să demonstreze că proiectul nu va avea un impact negativ asupra mediului.

Anterior, ministrul Mediului, Gheorghe Hajder, a declarat că proiectul se află în etapa de consultări, iar îngrijorările localnicilor urmează să fie analizate înainte de continuarea procedurilor. Ministrul a dat asigurări că viitorul centru regional va avea o infrastructură modernă, construită conform standardelor europene, și că impactul asupra mediului va fi redus.

Potrivit proiectului, centrul regional de gestionare a deșeurilor ar urma să deservească peste 1,1 milioane de locuitori din municipiul Chișinău și raioanele Anenii Noi, Criuleni, Dubăsari, Hîncești, Ialoveni, Strășeni și Orhei.

Proiectul „Deșeuri solide în Republica Moldova” are un buget de peste 200 de milioane de euro, bani proveniți din împrumuturi și granturi externe, precum și din Fondul Național de Mediu.