Discuții aprinse pe legea anti-fumat: În Parlament miroase a fum de țigară mai intens decât într-un service auto

13 Nov. 2024, 09:24
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
13 Nov. 2024, 09:24 // Actual //  bani.md

Proiectul de modificare a Legii privind controlul tutunului, înaintat de Ministerul Sănătății, a provocat discuții aprinse în Parlament. În cadrul consultărilor publice, autorii proiectului au susținut că documentul propus vine să alinieze legislația națională la Directivele Uniunii Europene. De cealaltă parte, experții au declarat că acesta depășește cadrul UE și vine cu noțiuni contradictorii. Într-un final, deputatul Vladimir Odnostalco a menționat că documentul a fost elaborat de asociații care fac bani pe dezvoltarea proiectelor de legi, dar nu de specialiști în dependențe, scrie unimedia.info.

Consultările publice privind legea anti-fumat au fost organizate de Comisia parlamentară protecție socială, sănătate și familie. În cadrul ședinței, autorii proiectului de la Ministerul Sănătății au declarat că documentul are drept scop protejarea sănătății cetățenilor, în special a tinerilor.

„Elementele majore din proiectul de lege se referă la extinderea interdicțiilor privind fumatul în spații publice, în special în parcuri de distracții, parcuri acvatice și piscine. Interdicțiile vizează inclusiv țigările electronice, dispozitivele de încălzire a tutunului și narghileaua. O altă prevedere se referă la etichetarea produselor de tutun încălzit, care conțin acum doar avertismente textuale. Proiectul de lege conține cerințe unice pentru etichetarea produselor de tutun, inclusiv pachetele de produse de tutun încălzit, pentru a reduce atractivitatea”, a declarat Svetlana Nicolaescu, secretar general adjunct al Ministerului Sănătății.

De asemenea, proiectul de lege prevede interzicerea aplicării ofertelor de reducere a prețurilor pentru toate categoriile de produse. Documentul mai presupune majorarea sancțiunilor pentru comercializarea produselor de tutun către minori sau fără a verifica vârsta consumatorului.

Le fel, se propune interzicerea introducerii pe piață a unei noi categorii de produse – pliculețele cu nicotină. Deși produsul este răspândit în Uniunea Europeană, autorii proiectului spun că acesta conține potențial ridicat de nicotină și viteză de livrare similare cu alte produse de tutun.

La rândul său, vicepreședintele Comisiei protecție socială, sănătate și familie, Vladimir Odnostalco, a declarat că legea trebuie să proteze primordial drepturile nefumătorilor.

„Și în Parlament, și în Guvern, la intrare este mai mult fum de țigară decât într-o hală de producere, chiar și într-un service auto miroase mai puțin a țigară decât în Parlament. Trebuie să protejăm și drepturile fumătorilor, dar și ale nefumătorilor, cum sunt eu de exemplu. Sunt un fumător pasiv care, participând la discuții în fumoarul Parlamentului, sunt implicat involuntar în procesul de fumat”, a adăugat Odnostalco.

Deputatul s-a arătat indignat de faptul că nu există o analiză a măsurilor și restricțiilor deja implementate, și că Ministerul Sănătății nu a prezentat grupul de lucru care a elaborat proiectul. „Eu sunt împotrivă ca proiectele de legi să fie elaborate doar de către juriști, economiști și asociații civile care fac bani pe dezvoltarea acestor proiecte. Din păcate, aceste fenomen există. Nu doresc să critic pe cineva, îmi doresc o abordare profesionistă față de problemă”, a menționat vicepreședintele Comisiei.

Oficialul a subliniat că proiectul de lege are un caracter juridic, însă ar fi nevoie de implicarea specialiștilor în adicție. „Stimați juriști și economiști, cum credeți, dacă doctorul îi va prescrie unei persoane dependente de alcool să renunțe la alcool, credeți că acesta va înceta să consume alcool? Aceeași situație este în cazul fumătorilor. Este o prostie. Înainte de a interzice ceva, trebuie de consultat opinia unui specialist în domeniu.”

Reprezentanții Asociației Businessului European (EBA) au declarat că unele prevederi ale proiectului de lege nu corespund cu Directivele UE.

„Nu vom opta pentru depășirea anumitor prevederi care nu există într-o Directivă sau alta, exact ca și astăzi. Noi optăm pentru calitatea transpunerii, pentru o transpunere de o calitate cât mai înaltă, din simplul motiv ca aceasta să poată fi implementată sau să poată fi sustenabilă pe termen lung”, a menționat Eugen Cozmulici, manager politici EBA.

Mai exact, expertul s-a referit la transpunerea definiției produselor de tutun încălzit, care în proiectul de lege propus este modificată în produs din tutun pentru fumat.

„Directivele, în special cele care folosesc un limbaj foarte tehnic și care sunt foarte detaliate, ar avea o singură soluție – de a fi transpuse exact conform textului unei Directive în legislația națională. Noi susținem armonizarea cadrului național la directivele UE, dar care nu depășesc prevederile acestora sau vin în contradicție cu acestea”, a adăugat Cozmulici.

Președintele Comisiei parlamentare protecție socială, sănătate și familie, Adrian Belîi, a menționat că, în cadrul Comisiei, se pune accent pe promovarea sănătății și garantarea dreptului la viață și sănătate pentru toți cetățenii, în special pentru copii.

Proiectul de lege propus de Ministerul Sănătății urmează să fie discutat în cadrul comisiilor parlamentare, după care va fi supus votului în Legislativ.

20 Iun. 2026, 11:14
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  Ursu Victor
20 Iun. 2026, 11:14 // Bănci şi Finanţe //  Ursu Victor

Indicatorii monetari ai Republicii Moldova au continuat să avanseze în luna mai 2026, pe fondul creșterii depozitelor bancare și al extinderii creditării economiei, potrivit datelor publicate de Banca Națională a Moldovei (BNM).

Astfel, baza monetară a ajuns la 84,17 miliarde de lei, în creștere cu 0,5% față de luna aprilie. Comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut, avansul a fost de 7,2%, ceea ce înseamnă o majorare de peste 5,6 miliarde de lei.

Masa monetară în sens larg (M3), principalul indicator al lichidității din economie, a atins 198,2 miliarde de lei, înregistrând o creștere lunară de 1,4% și una anuală de 13,5%. Față de mai 2025, în economie circulă cu peste 23,5 miliarde de lei mai mulți bani.

Soldul depozitelor bancare a urcat la 145,67 miliarde de lei, cu 1,6% peste nivelul din aprilie și cu 13,2% mai mult comparativ cu anul precedent. Creșterea a fost susținută atât de depozitele în moneda națională, care au ajuns la 97,9 miliarde de lei, cât și de cele în valută, care au totalizat 47,8 miliarde de lei.

Datele BNM arată că depozitele la vedere în lei moldovenești reprezintă cea mai mare componentă a masei monetare, cu o pondere de 29,2%, urmate de banii aflați în circulație, care dețin 26,5% din total.

În același timp, soldul cererilor față de economie – indicator ce reflectă finanțarea acordată sectorului privat și altor participanți din economie – a crescut la 114,1 miliarde de lei, cu 1,9% față de luna precedentă și cu 24% comparativ cu mai 2025.

Creditele și alte cereri în moneda națională au însumat 87,27 miliarde de lei, în timp ce finanțările în valută au ajuns la echivalentul a 26,83 miliarde de lei. Exprimate în euro, cererile față de economie în valută au totalizat 1,334 miliarde euro, în creștere cu 2,2% față de aprilie.

Potrivit BNM, cele mai mari volume de credite sunt concentrate în sectorul companiilor private nefinanciare, care au contractat finanțări de aproape 56 miliarde de lei, echivalentul a aproape jumătate din totalul cererilor față de economie.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!