Străinii pleacă masiv din UK. După noile schimbări fiscale, străinii bogaţi ies pe capete, pentru a nu fi impozitaţi

Din ce în ce mai mulţi străini bogaţi afirmă că părăsesc Regatul Unit ca urmare a eliminării regimului „non-dom”, care le permitea să evite plata impozitului pe veniturile din străinătate.

Schimbarea – susţinută atât de Partidul Conservator, cât şi de Partidul Laburist – a contribuit la o scădere relativă a atractivităţii Regatului Unit, conform a peste o duzină de interviuri cu străini bogaţi şi consilierii acestora. Printre alţi factori de descurajare menţionaţi se numără Brexit, instabilitatea fiscală şi politică şi preocupările legate de securitate.

„Brexitul a avut loc, iar conservatorii au promis că vor face din Regatul Unit un Singapore şi, în schimb, au transformat acest loc în Belarus”, a declarat un om de afaceri miliardar care locuieşte în Londra de 15 ani şi care îşi mută acum rezidenţa fiscală în Abu Dhabi. „Securitatea este acum o problemă majoră şi un alt factor care contribuie la motivele fiscale pentru care oamenii doresc să plece.”

În martie, cancelarul Jeremy Hunt a furat una dintre politicile fiscale emblematice ale Partidului Laburist din opoziţie când a anunţat abolirea regimului non-dom.

Cancelarul laburist din umbră Rachel Reeves a urmat cu propuneri de înăsprire a represiunii planificate, în special inversând o decizie conservatoare de a permite non-domilor care vor pierde beneficiile din aprilie anul viitor să protejeze permanent activele străine deţinute într-un trust offshore de impozitul pe moştenire.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#bogati #impozite #straini #UK

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Indicatorii monetari ai Republicii Moldova au continuat să avanseze în luna mai 2026, pe fondul creșterii depozitelor bancare și al extinderii creditării economiei, potrivit datelor publicate de Banca Națională a Moldovei (BNM).

Astfel, baza monetară a ajuns la 84,17 miliarde de lei, în creștere cu 0,5% față de luna aprilie. Comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut, avansul a fost de 7,2%, ceea ce înseamnă o majorare de peste 5,6 miliarde de lei.

Masa monetară în sens larg (M3), principalul indicator al lichidității din economie, a atins 198,2 miliarde de lei, înregistrând o creștere lunară de 1,4% și una anuală de 13,5%. Față de mai 2025, în economie circulă cu peste 23,5 miliarde de lei mai mulți bani.

Soldul depozitelor bancare a urcat la 145,67 miliarde de lei, cu 1,6% peste nivelul din aprilie și cu 13,2% mai mult comparativ cu anul precedent. Creșterea a fost susținută atât de depozitele în moneda națională, care au ajuns la 97,9 miliarde de lei, cât și de cele în valută, care au totalizat 47,8 miliarde de lei.

Datele BNM arată că depozitele la vedere în lei moldovenești reprezintă cea mai mare componentă a masei monetare, cu o pondere de 29,2%, urmate de banii aflați în circulație, care dețin 26,5% din total.

În același timp, soldul cererilor față de economie – indicator ce reflectă finanțarea acordată sectorului privat și altor participanți din economie – a crescut la 114,1 miliarde de lei, cu 1,9% față de luna precedentă și cu 24% comparativ cu mai 2025.

Creditele și alte cereri în moneda națională au însumat 87,27 miliarde de lei, în timp ce finanțările în valută au ajuns la echivalentul a 26,83 miliarde de lei. Exprimate în euro, cererile față de economie în valută au totalizat 1,334 miliarde euro, în creștere cu 2,2% față de aprilie.

Potrivit BNM, cele mai mari volume de credite sunt concentrate în sectorul companiilor private nefinanciare, care au contractat finanțări de aproape 56 miliarde de lei, echivalentul a aproape jumătate din totalul cererilor față de economie.